PROPRIETĂȚILE FARMACOLOGICE
Penicilină semisintetică. Activă pe bacterii gram-pozitive: stafilococi neproducători de penicilinaze, Streptococcus spp. (alfa și beta" hemolitici), Streptococcus pneumoniae, Streptococcus faecalis; bacterii gram- negative: Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Neisseria catarrhalis, Haemophilus influenzae, Eschericihia coli, Proteus mirabilis, Proteus vulgaris, Salmonella spp. , Shigella spp. Sunt rezistente Pseudomonas spp. , Klebsiella spp. , Enterobacter.
INDICAȚII TERAPEUTICE
Infecțiile ORL și ale căilor respiratorii superioare și inferioare cu streptococi, stafilococi sensibili, H. influenzae, infecții genito-urinare cu E. coli, P. mirabilis, N. gonorrhoeae, infecțiile pielii și ale țesuturilor moi cu streptococi, stafilococi sensibili și E. coli, meningitele, gonoreea. Infecțiile biliare cu colibacili sensibili, gasroenteritele acute cu salmonele, dizenteria bacteriană, tusea convulsivă, febra tifoidă, septicemia, endocardita.
DOZE ȘI MOD DE ADMINISTRARE
Adulți, în tratamentul infecțiilor respiratorii și ale tractului urinar 500 mg/zi la fiecare 6 ore, în infecțiile digestive 500-750 mg/zi de 4 ori pe zi. În bolile grave dozele pot fi mărite.
Copii sub 7 zile" meningită 100 mg/kg/zi divizată în 2 prize, alte boli 50 mg/kg/zi divizată în 3 prize.
Copii pănă la 1 an: meningită 75 mg/kg/zi divizată în 2 prize, alte boli 50 mg/kg/zi divizată în 3 prize.
Copii 1-7 ani: meningită 200-400 mg/kg/zi divizată în 4 prize, maximum 12 g/zi.
CONTRAINDICAȚII
Hipersensibilitatea la peniciline, cefalosporine și carbapeneme. Infecțiile cu germeni rezistenți la Ampicilină. Mononucleoza infecțioasă (risc de accidente cutanate).
ATENȚIONĂRI ȘI PRECAUȚII SPECIALE DE UTILIZARE
La persoanele sensibilizate poate provoca reacții alergice și anafilactice. A se testa sensibilitatea la antibiotic. Precauție la pacienții cu dereglarea funcției hepatice și renale (se reduc dozele). La pacienții cu astm bronșic, febră de fân și alte afecțiuni alergice în caz de necesitate se va administra concomitent și desensibilizante. În cazul administrării unor doze mari la pacienți cu insuficiență renală sunt posibile efecte toxice asupra SNC. Administrarea Ampicilinei la bolnavii cu bacteriemie poate provoca reacția de bacterioliză. Pe durata tratamentului cu Ampicilină se pot determina modificări tranzitorii ale nivelurilor aminotransferazelor hepatice, LDH, fosfatazei alcaline și creatininei, rezultatul fals pozitiv al testului glucozuric și reacția Coombs fals pozitivă.
SARCINă ȘI ALăPTARE
Administrarea Ampicilinei în perioada de sarcină și lactație se efectuează conform indicațiilor stricte după o evaluare minuțioasă a corelației beneficiu-risc pentru mamă și făt. Pe durata tratamentului se va sista alăptarea la sân.
INTERACȚIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Inhibitorii beta-lactamazelor și aminoglicozidele îi măresc eficiența. Probenecidul, diureticele, fenilbutazona și alte AINS îi inhibă excreția renală, îi crește nivelul seric și-i prelungește acțiunea. Antacidele, glucozamina, laxativele reduc absorbția Ampicilinei, iar acidul ascorbic o mărește. Alopurinolul crește riscul reacțiilor cutanate. Scade eficacitatea contraceptivelor orale. Crește eficacitatea anticoagulantelor, antibioticelor aminoglicozide.
Prezentare, Ambalaj: Pulbere pentru soluție injectabilă a câte 1,0 g în flacoane.
Păstrare: La loc ferit de lumină, la temperatura cel mult 25ºC.
Atenționare! Nu trebuie să folosiți informațiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau de înlocuire a medicamentelor și a tratamentelor prescrise de personalul medical autorizat. Toate informațiile din acest site sunt publicate cu scop informativ și pot conține unele erori, vă rugăm să vă ghidați doar după informația din prospect! Rareori informația de pe pagină poate conţine inadvertenţe: fotografia are caracter informativ şi poate, fi modificat de către producător fără preaviz sau pot conţine erori.
