Flemoxin solutab comp.sol. 250mg N20

Flemoxin Solutab
- Forma farmaceutica : comp. orodisper.
- Doza/concentratia : 250 mg
- Divizarea : N5x4

COMPOZIȚIA PREPARATULUI
1 comprimat conține:
substanța activă: amoxicilină (sub formă de amoxicilină
îrthidrat)- 125 mg, 250 mg, 500 mg, 1000 mg;
substanțe auxiliare: celuloză dispersabilă, celuloză microcristalină, crospovidon, vanilină, aromă de portocale, aromă de lămâie, zaharină, stearat de magneziu.
DESCRIEREA PREPARATULUI
Comprimate orodispersabile, de culoare de la alb până fa alb-gălbuie, formă ovală, cu logotipul firmei și indicele numeric pe o parte și incizie centrală pe cealaltă. Indicele numeric:
Flemoxin Solutab (125 mg) -"231"; Flemoxin Solutab (250 mg) -"232"; Flemoxin Solutab (500 mg) -"234"; Flemoxin Solutab (1000 mg) -"236".
Proprietăți farmacodinamice.
Flemoxin Solutab - antibacterian acidorezistent cu spectru larg de acțiune, bactericid, din grupa penicilinelor semisintetice. Este activ față de bacteriile gram-pozitive și gram-negative: Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae, Clostridium tetani, Clostridium welchii, Neisseha gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Staphylococcus aureus (care nu produc beta-iactamaze), Bacillus anthracis, Listeria monocytogenes, Helicobacter pylori. Este mai puțin activ față de Enterococcus faecaiis, Escherichia coli, Proteus mirabilis, Salmonella typhi, Shigella sonnei, Vibrio cholerae. Nu este activ față de microorganismele producătoare de beta-lactamaze, Pseudomonas spp. , tulpini de Proteus indol-pozitive,- Serratia spp. , Enterobacter spp. Proprietăți farmacocinetice. Absorbția
La administrare internă amoxicilină se absoarbe rapid, fiind acidorezistentă (circa 93%). Ingestia alimentelor practic nu influențează absorbția preparatului. Concentrația plasmatică maximă se determină peste 1-2 ore. După administrarea internă a 500 mg amoxicilină concentrația maximă a substanței active de 5 mcg/ml se determină în plasmă peste 2 ore. La mărirea sau micșorarea dozei preparatului de 2 ori concentrația plasmatică maximă la fel se modifică de 2 ori. Distribuirea
Aproximativ 20% amoxicilină se leagă cu proteinele plasmatice. în concentrații terapeutice ușor penetrează mucoasele, țesutul osos, umoarea apoasă și sputa. Concentrația amoxicilinei în bilă este de 2-4 ori mai mare ca cea plasmatică. în lichidul amniotic și vasele ombilicale concentrația amoxicilinei constituie 25-30% din nivelul plasmatic la gravide. Slab penetrează bariera hemato-encefalică; dar în caz de inflamație a membranelor cerebrale, concentrația în lichidul cefalorahidian constituie în jur de 20% din concentrația plasmatică.
Metabolismul
Amoxicilină parțial se metabolizează în ficat; majoritatea metaboliților nu posedă activi tate farmacologică. Excreția
Amoxicilină se elimină preponderent pe cale renală, aproximativ 80% - prin excreție canaliculară, 20% - prin filtrație glomerulară. în lipsa dereglărilor funcției renale timpul de înjumătățire constituie 1-1,5 ore. La prematuri, nou-născuți și copii mai mici de 6 luni - 3-4 ore. Farmacocinetica în situații clinice speciale Timpul de înjumătățire nu se modifică în caz de dereglare a funcției hepatice. Dacă e afectată funcția renală, (clearance-ul creatininei <15 ml/min), timpul de înjumătățire poate crește și poate atinge în caz de anurie 8,5 ore.

INDICAȚII TERAPEUTICE
Infecțiile bacteriene cauzate de microflora sensibilă ia preparat:
infecțiile căilor respiratorii;
infecțiile sistemului urogenital;
infecțiile tractului gastrointestinal;
infecțiile pielii și ale țesuturilor moi.

DOZE șl MOD DE ADMINISTRARE
Se administrează intern (perorai). Doza se stabilește individual, ținând cont de gravitatea bolii, vârsta pacientului. în caz de maladii infecțioase de gravitate ușoară și medie se recomandă administrarea preparatului după următoarea schemă:
adulților și copiilor cu vârsta peste 10 ani se indică câte 500-750 mg de 2 ori pe zi sau 375-500 mg 3 ori pe zi;
copii cu vârsta de 3 -10 ani - câte 375 mg de 2 ori pe zi sau câte 250 mg de 3 ori pe zi; - copii cu vârsta de 1 - 3 ani - câte 250 mg de 2 ori pe zi sau 125 mg de 3 ori pe zi. Doza nictemerală pentru copii (inclusiv copiii până la 1 an) constituie 30-60 mg/kg/zi, divizată în 2-3 prize, în cazul tratamentului infecțiilor grave și în cazul focarelor infecțioase greu accesibile (de exemplu - otită medie acută) e preferabilă administrarea în trei prize a preparatului.
în maladii cronice, infecții recidivante, infecții cu evoluție gravă, doza preparatului poate fi mărită: adulți - câte 750-1000 mg de 3 ori pe zi; copii - până la 60 mg/kg/zi, divizată în 3 prize.
în gonoree acută necomplicată se indică 3 g în priză unică în combinare cu 1g probenecid. Pacienților cu dereglarea funcției renale cu clearence-ul creatininei mai mic de 10 ml/min doza medicamentului trebuie micșorată cu 15-50%.
Preparatul se indică înainte, în timpul și după masă. Comprimatul poate fi administrat în întregime, divizat, mestecat sau dizolvat în apă cu obținerea unui sirop (la 20 ml apă) sau a unei suspensii (la 100 ml apă) cu gust plăcut de fructe.
în cazul infecțiilor de gravitate ușoară sau medie se administrează timp de 5-7 zile, dar în infecțiile cauzate de Streptococcus pyogenes durata tratamentului constituie minimum 10 zile.
In tratamentul infecțiilor cronice, infecțiilor grave, dozele preparatului trebuie determinate conform tabloului clinic. Administrarea medicamentului trebuie continuată timp
de 48 zile după dispariția simptomelor clinice.

REACȚII ADVERSE
Din partea tractului gastrointestinal: rar - dereglări gustative, vomă, greață, diaree, în unele cazuri -creșterea moderată a activi tății transaminazefor hepatice, foarte rar - colită pseudomembranoasă și hemoragică.
Din partea tractului urinar: foarte rar - nefrită interstițiaiă. Din partea sistemului hematopoietic: foarte rar -agranulocitoză, neutropenie, trombocitopenie, anemie hemoiitică.
Reacții alergice: cutanate, îndeosebi sub formă de erupții maculopapuloase; rar - eritem exsudatlv polimorf (sindromul Stevens-Johnson); în cazuri unice - șoc anafilactic, edem angioneurotic.

CONTRAINDICAȚII
Hipersensibilitate la preparat și alte antibiotice beta-iactamice.
Contraindicații relative:
Hipersensibilitate polivalentă îa xenobiotice, mononucieoză infecțioasă, limfoleucoză, afecțiuni ale tractului gastrointestinal în anamneză (îndeosebi colită cauzată de administrarea antibioticelor), insuficiență renală, sarcină, perioada de alăptare.

SUPRADOZARE
Simptome: dereglarea funcției tractului gastrointestinal -greață, vomă, diaree, dereglarea echilibrului hidro-electrolitic (cauzat de vomă și diaree). Tratament: lavaj gastric, cărbune activat, laxative saline, restabilirea echilibrului hidro-electroiitic.

ATENȚIONĂRI șl PRECAUȚII SPECIALE DE UTII IZARE
Prezența eritrodermiei în anamneză nu prezintă contraindicație pentru administrarea Flemoxin Soîutab. E posibilă rezistență încrucișată cu preparatele din grupa penicilinelor și cefalcsporinelor. La fel ca în cazul administrării altor preparate din grupa penicilinelor, e posibilă dezvoltarea suprainfecției. Apariția diareei grave, caracteristică pentru colită pseudomembranoasă, prezintă o indicație pentru suspendarea preparatului. Bolnavilor cu mononucleoză infecțioasă și limfoleucoză trebuie indicat cu prudență, din cauza riscului înalt de apariție a exantemului de geneză neaiergică.
La pacienții cu hipersensibilitate ia peniciline e posibilă
dezvoltarea reacțiilor alergice încrucișate la cefalosporine.

INTERACȚIUNI CU ALTE MEDICAMENTE
Probenecidul, fenilbutazona, oxifenbutazona, într-o măsură mai mică acidul acetilsalicilic și sulfinpirazona încetinesc secreția canaliculară a penicilinelor, ceea ce duce îa creșterea timpului de înjumătățire și creșterea concentrației plasmatice a amoxicilinei. Antibioticele cu acțiune bactericidă (inclusiv aminoglicozidele, cefalosporinele, vancomicina, rifampicina) ia administrare concomitentă manifestă acțiune sinergică; preparatele cu acțiune hacteriosiatică - (cloramfenicolul, sulfanilmide