Aspan comp. gastrorez.40 mg N14x2

Cod produs: 46347
Divizarea: 28
Doza concentratia: 40
Forma: comp.
Producator: Drogsan Ilaclari Sanayi ve Ticaret A.S.
Tara: Turcia
Stoc: minim
123 00 lei
(-7%)
114 21 lei
Beneficii:
11 puncte de loialitate
Livrare gratuită
Caută în farmacii





ASPANTM

comprimate gastrorezistente

DENUMIREA COMERCIALĂ

AspanTM

DCI-ul substanţei active

Pantoprazolum

COMPOZIŢIA

1 comprimat gastrorezistent conţine:

substanţa activă: pantoprazol (sub formă de pantoprazol sodic sesquihidrat) 40 mg; excipienţi: carbonat de sodiu anhidru, manitol (E421), crospovidonă, povidonă K90, galben de chinolină, siliciu coloidal anhidru, stearat de calciu, talc; filmul: Opadry OYD-7233 alb (hidroxipropilmetilceluloză, dioxid de titan (E171), talc, polietilenglicol 400, lauril sulfat de sodiu); Acryl EZE 93032417 galben (Eudragit L-100/55 NF/EP, talc, dioxid de titan (E171), trietilcitrat, galben de chinolină Alu Lac 18-25%, siliciu coloidal anhidru, bicarbonat de sodiu, laurilsulfat de sodiu).

FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate gastrorezistente.

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI

Comprimate filmate rotunde de culoare galbenă.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC

Remedii folosite pentru tratamentul ulcerului peptic şi al bolii de reflux gastroesofagian. Inhibitori ai pompei de protoni, A02BC02.

PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE

Proprietăţi farmacodinamice

Mecanism de acţiune Pantoprazolul este un substitut al benzimidazolului care inhibă secreţia de acid clorhidric în stomac prin blocarea specifică asupra pompelor de protoni ale celulelor parietale. Pantoprazolul este transformat în forma sa activă în mediul acid din împrejmuirea celulelor parietale unde va inhiba enzima H+, K+-ATP-azei, adică etapa finală a producţiei de acid clorhidric din stomac. Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia bazală cât şi pe cea stimulată de acid. La majoritatea pacienţilor, eliminarea simptomelor are loc în termen de 2 săptămâni. Ca şi în cazul altor inhibitori de pompă de protoni şi al inhibitorilor receptorilor H2, tratamentul cu pantoprazol reduce aciditatea din stomac şi ca urmare provoacă o creştere a nivelului de gastrină, proporţional cu reducerea nivelului de aciditate. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzima distală faţă de nivelul receptor al celulei, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric în mod independent de stimularea provocată de alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau intravenos.

Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. La utilizarea pe termen scurt, în majoritatea cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În timpul unui tratament pe termen lung, nivelurile de gastrină se dublează, în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr mic de cazuri de tratament de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoasă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea leziunilor precanceroase (hiperplazie atipică) sau a tumorilor carcinoide gastrice descoperite în experimentele la animale nu au fost observate la om. Conform rezultatelor studiilor efectuate pe animale, nu se poate exclude influenţa unui tratament de lungă durată cu pantoprazol, de peste un an, asupra parametrilor endocrini ai tiroidei.

Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

Pantoprazol este absorbit rapid şi concentraţia maximă în plasmă este obţinută după o singură doză orală de 40 mg. În medie, concentraţiile maxime în ser, de aproximativ 2-3 μg/ml, se obţin la circa 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări multiple. Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. În intervalul de dozare cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală, cât şi după cea intravenoasă. S-a constatat că biodisponibilitatea absolută obţinută dintr-un comprimat este de aproximativ 77%. Ingestia concomitentă de alimente nu influenţează valoarea ASC, concentraţia serică maximă, şi în consecinţă, biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitentă de alimente va creşte doar variabilitatea perioadei de absorbţie.

Distribuţie

Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98%. Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg.

Eliminare

Substanţa este metabolizată aproape exclusiv în ficat. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Timpul de înjumătăţire terminal este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza legăturii specifice a pantoprazolului cu pompele de protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire al eliminării nu este corelat cu o durată de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de acid). Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii pantoprazolului, restul fiind excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât şi în urină, este desmetilpantoprazolul, care se conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire al principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este mai mare decât cel al pantoprazolului.

Caracteristici la pacienţi/grupuri speciale de subiecţi

Aproximativ 3% din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste persoane au fost identificate ca metabolizatori slabi. La aceşti pacienţi, metabolizarea pantoprazolului este catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de pantoprazol de 40 mg, aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la metabolizatorii slabii decât la subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională (metabolizator activ). Valorile medii ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60%. Aceste constatări nu au afectat dozarea pantoprazolului. Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă renală (inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Ca şi în cazul subiecţilor sănătoşi, timpul de înjumătăţire al pantoprazolului este scurt şi în această situaţie. Pantoprazolul va fi dializat numai în cantităţi foarte reduse. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire întârziat într-o proporţie moderată (2-3 ore), excreţia este totuşi rapidă şi astfel nu are loc acumularea. Deşi pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele Child A şi B) valorile de înjumătăţire cresc până la 7-9 ore şi valorile ASC se măresc cu un coeficient cuprins între 5-7, concentraţia serică maximă este doar uşor mărită cu un coeficient de 1,5 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi. O uşoară creştere a valorilor ASC şi Cmax la voluntarii în vârstă faţă de subiecţii mai tineri nu este nici ea relevantă din punct de vedere clinic. Copii După administrarea orală a unor doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani, valorile ASC şi Cmax se situau în intervalul corespunzător valorilor de la adulţi. După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nici o asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost conforme cu datele obţinute la adulţi.

INDICAŢII TERAPEUTICE

Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste

- Esofagită de reflux.

Adulţi

- Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) în combinaţie cu tratament antibacterian adecvat la pacienţi cu ulcere asociate cu H. pylori.

- Ulcer gastric şi duodenal.

- Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite. Trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de apă, cu o oră înainte de masă.

Doza recomandată

Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste

Esofagită de reflux

Un comprimat de pantoprazol pe zi. În unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de pantoprazol zilnic) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru tratarea esofagitei de reflux de obicei este necesară o elasticitate de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 4 săptămâni.

Adulţi

Eradicarea H. pylori în combinaţie cu două antibiotice adecvate

La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal, care prezintă H. pylori, eradicarea agentului patogen se poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate în consideraţie ghidurile locale oficiale (de ex. recomandările naţionale) privitor la rezistenţa bacteriană şi la utilizarea şi prescripţia adecvată a antibioticelor. În funcţie de nivelul de rezistenţă, pentru eradicarea infecţiilor cu H. pylori pot fi recomandate următoarele combinaţii:

a)câte un comprimat de Pantoprazol de două ori pe zi

b)+ 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi

c)+ 500 mg claritromicină de două ori pe zi

b) câte un comprimat de Pantoprazol de două ori pe zi

+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi

+ 250 - 500 mg claritromicină, de două ori pe zi

d)câte un comprimat de Pantoprazol de două ori pe zi

+ 1000 mg amoxicilină, de două ori pe zi

+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi

În terapia combinată pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat de pantoprazol trebuie administrat cu o oră înainte de masa de seară. Terapia combinată se aplică în general timp de 7 zile şi poate fi prelungită timp de alte 7 zile, până la o durată totală de maxim două săptămâni.

Dacă, pentru a asigura vindecarea ulcerelor, se indică prelungirea tratamentului cu pantoprazol, trebuie consultate recomandările privind dozele pentru ulcerele duodenale şi gastrice.

Dacă terapia combinată nu reprezintă o opţiune, de exemplu dacă pacientul nu prezintă infecţie cu H. pylori, pentru monoterapia cu pantoprazol se aplică următoarele indicaţii

Tratamentul ulcerului gastric

Un comprimat de pantoprazol pe zi. În anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de pantoprazol pe zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru tratarea ulcerului gastric de obicei este necesară o elasticitate de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 4 săptămâni.

Tratamentul ulcerului duodenal

Un comprimat de pantoprazol pe zi. În anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de pantoprazol pe zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament. Pentru tratarea ulcerului duodenal de obicei este necesară o elasticitate de 2 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 2 săptămâni.

Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice

Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger-Ellison şi a altor stări hipersecretorii patologice pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate de pantoprazol 40 mg). Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuată prin creşterea sau reducerea acesteia, în funcţie de necesităţi, utilizându-se ca reper măsurătorile secreţiilor de acid gastric. În cazul dozelor zilnice de peste 80 mg, acestea trebuie împărţite şi administrate de 2 ori pe zi. Este posibilă o creştere temporară a dozei la peste 160 mg de pantoprazol, dar aceasta nu trebuie aplicată pe perioade mai lungi decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii. Durata tratamentului în cazul sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări hipersecretorii patologice nu este limitată şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.

Grupe speciale de pacienţi

Copii cu vârsta sub 12 ani

Pantoprazol nu este recomandat pentru utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită insuficienţei datelor de siguranţă şi de eficacitate pentru această grupă de vârstă.

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol. Pantoprazol nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată spre severă, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei. Pantoprazol nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu insuficienţă renală, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.

Pacienţi vârstnici

La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.

REACŢII ADVERSE

Aproximativ 5% dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament (RAM). Cele mai frecvente RAM sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre pacienţi. Mai jos sunt enumerate reacţiile adverse raportate pentru pantoprazol, acestea sunt prezentate în următoarea ordine a frecvenţei: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1,000 şi <1/100); rare (≥1/10,000 şi <1/1,000); foarte rare (<1/10,000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile). Pentru toate reacţiile adverse raportate din experienţa ulterioară punerii pe piaţă, nu este posibilă o ordonare după frecvenţă şi de aceea sunt menţionate cu frecvenţă necunoscută. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Reacţiile adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa ulterioară punerii pe piaţă

Tulburări hematologice şi limfatice: rare-agranulocitoză; foarte rare-trombocitopenie, leucopenie, pancitopenie.

Tulburări ale sistemului imunitar: rare-hipersensibilitate (inclusiv reacţii anafilactice şi şoc anafilactic).

Tulburări metabolice şi de nutriţie: rare-hiperlipidemii şi creşteri ale nivelului de lipide (trigliceride, colesterol), modificări ale greutăţii corporale; cu frecvenţă necunoscută-hiponatriemie, hipomagneziemie.

Tulburări psihice: mai puţin frecvente-tulburări ale somnului; rare-depresie (şi toate simptomele de agravare asociate); foarte rare-dezorientare (şi toate simptomele de agravare asociate); cu frecvenţă necunoscută-halucinaţii, confuzie (in special la pacienţii predispuşi, precum şi agravarea acestor simptome în cazul preexistenţei).

Tulburări ale sistemului nervos: mai puţin frecvente-cefalee, ameţeală; rare-tulburări ale gustului.

Tulburări oculare: rare-tulburări de vedere / vedere înceţoşată.

Tulburări gastrointestinale: mai puţin frecvente-diaree, greaţă / vărsături, distensie abdominală şi balonare, constipaţie, xerostomie, durere şi disconfort abdominal.

Tulburări hepatobiliare: mai puţin frecvente-creşterea enzimelor hepatice (transaminaze, γ-GT); rare-creşterea nivelului de bilirubină; cu frecvenţă necunoscută-leziuni hepatocelulare, icter, insuficienţă hepatocelulară.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: mai puţin frecvente-exantem / erupţii, prurit; rare-urticarie, edem angioneurotic; cu frecvenţă necunoscută-sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell, eritem multiform, fotosensibilitate.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: mai puţin frecvente-fracturi ale articulaţiilor coxofemurale, mâinii şi coloanei vertebrale; rare-artralgie, mialgie.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: cu frecvenţă necunoscută-nefrită interstiţială.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului: rare-ginecomastie.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: mai puţin frecvente-astenie, fatigabilitate, oboseală; rare-creşterea temperaturii corporale, edem periferic.

CONTRAINDICAŢII

Hipersensibilitate la substanţa activă, substituenţi cu benzimidazol, sau la oricare dintre excipienţi.

SUPRADOZAJ

Până în prezent nu s-a raportat niciun simptom de supradozaj la om. Dozele până la 240 mg administrate intravenos timp de 2 min. au fost bine tolerate. Deoarece pantoprazolul este puternic legat de proteine, acesta nu este uşor dializabil. În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi suportiv, nu există recomandări terapeutice specifice.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata tratamentului cu pantoprazol, în special la administrare îndelungată. În cazul în care nivelul de enzime hepatice creşte, tratamentul trebuie întrerupt.

Tratamentul combinat

În cazul tratamentului combinat trebuie studiat rezumatul caracteristicilor produsului al respectivului medicament.

La apariţia oricărui simptom alarmant

La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, pierdere semnificativă neintenţionată în greutate, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este suspectat sau prezent ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign, pentru că tratamentul cu pantoprazol poate reduce simptomele şi întârzia diagnosticul. Dacă simptomele persistă în ciuda unui tratament adecvat trebuie efectuate investigaţii suplimentare.

Administrarea concomitentă cu atazanavir

Administrarea concomitentă de atazanavir cu inhibitori de pompă de protoni nu este recomandată. În cazul în care este inevitabilă administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor de pompă de protoni, se recomandă o monitorizare clinică atentă (de exemplu, încărcătura virală), precum şi creşterea dozei de atazanavir la 400 mg, cu 100 mg de ritonavir. Nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol.

Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12

La pacienţii cu sindromul Zollinger-Ellison şi alte condiţii patologice hipersecretorii, care necesită tratament de lungă durată, pantoprazolul, la fel ca toate celelalte medicamente antiacide, poate reduce absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat în considerare la pacienţii cu deficit de vitamina B12 sau la cei care prezintă factori de risc privind malabsorbţia vitaminei B12, în terapia de lungă durată, sau în cazul în care sunt observate simptomele clinice respective.

Tratament pe termen lung

În tratamentul pe termen lung, în special atunci când perioada de tratament depăşeşte 1 an, pacienţii trebuie ţinuţi sub supraveghere periodică.

Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii

Pantoprazolul, la fel ca toţi inhibitorii de pompă de protoni (IPP), poate spori numărul de bacterii prezente în mod normal în tractul gastrointestinal superior. Tratamentul cu pantoprazol poate conduce la un risc uşor sporit de infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii precum Salmonella şi Campylobacter.

Hipomagneziemia

Hipomagneziemie severă a fost raportată la pacienţii trataţi cu inhibitorii pompei de protoni (IPP), cum ar fi pantoprazol, pentru cel puţin trei luni, şi, în cele mai multe cazuri timp de un an. Pot apărea manifestări grave de hipomagneziemie, cum ar fi oboseală, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi aritmii ventriculare, dar ele pot debuta insidios şi să fie trecute cu vederea. În cele mai severe cazuri, hipomagnezemia a fost ameliorată după înlocuirea de magneziu şi întreruperea administrării IPP. Pentru

pacienţi la care este de aşteptat că tratamentul prelungit sau care administrează IPP cu digoxină sau medicamente care ar putea duce la hipomagneziemie, medicii trebuie să ia în considerare măsurarea nivelului de magneziu înainte de începerea tratamentului cu IPP şi periodic în timpul tratamentului.

Fracturi de oase

Inhibitorii pompei de protoni, mai ales dacă sunt folosite în doze mari şi pe perioade lungi (> 1 an), ar putea creşte modest riscul de fracturi ale articulaţiilor coxofemurale, mâinii şi coloanei vertebrale, în special la vârstnici sau în prezenţa altor factori de risc cunoscuţi. Studiile observaţionale sugerează că inhibitori ai pompei de protoni pot creşte riscul global de fracturi cu 10-40%. Una din această creştere poate fi datorată altor factori de risc. Pacienţii cu risc de osteoporoză ar trebui să primească îngrijire în funcţie cu ghidurilor clinice actuale şi ar trebui să aibă un aport adecvat de vitamina D şi calciu.

Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare

Sarcina

Nu există date relevate privind utilizarea pantoprazolului la femei gravide. Studiile efectuate pe animale au arătat toxicitate reproductivă. Nu se cunoaşte riscul potenţial pentru oameni. Pantoprazolul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii dacă nu este absolut necesar.

Alăptarea

Studiile efectuate pe animale au demonstrat excreţia de pantoprazol în laptele matern. A fost raportată excreţia în laptele matern uman. De aceea o decizie cu privire la continuarea/întreruperea alăptării sau continuarea/întreruperea terapiei cu pantoprazol trebuie luată având în vedere beneficiile alăptării pentru copil şi beneficiile terapiei cu pantoprazol pentru mamă.

Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Pot apărea reacţii adverse la medicament precum senzaţia de ameţeală şi tulburări de vedere. Dacă pacientul prezintă aceste simptome, acesta nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI

Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente

Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate reduce absorbţia medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, cum este cazul unor antifungice azole precum ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente precum erlotinibul.

Medicamente anti-HIV (atazanavir)

Administrarea concomitentă de atazanavir şi de alte medicamente anti-HIV, a căror absorbţie este dependentă de pH, cu inhibitori de pompă de protoni poate avea drept rezultat o reducere substanţială a biodisponibilităţii acestor medicamente anti-HIV şi poate afecta eficienţa lor. Din acest motiv, nu este recomandată administrarea concomitentă a inhibitorilor de pompă de protoni cu atazanavir.

Anticoagulante cumarinice (fenprocumon sau warfarină)

Deşi nu a fost observată nici o interacţiune pe parcursul administrării concomitente de fenprocumon sau warfarină în studiile clinice farmacocinetice, au fost reportate câteva cazuri izolate de modificări ale valorii raportului normalizat internaţional (INR) pe parcursul tratamentului concomitent în perioada ulterioară punerii pe piaţă. Astfel, la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice (de exemplu fenprocumon sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină / INR înainte de iniţierea, după finalizarea sau pe parcursul utilizării neregulate a acestuia.

Alte studii privind interacţiunile

Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic citocrom P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Studiile privind interacţiunile cu medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum carbamazepina, diazepamul, glibenclamida, nifedipina şi contraceptivele orale care conţin levonorgestrel şi etinilestradiol nu au indicat interacţiuni clinice semnificative. Rezultatele unei serii de studii privind interacţiunile au demonstrat că pantoprazolul nu afectează metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9 (precum piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (precum metoprololul), CYP2E1 (precum etanolul) sau nu interferă cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina. Nu au fost semnalate nici un fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent. Au fost, de asemenea, realizate studii privind interacţiunile la administrarea concomitentă a pantoprazolului cu anumite antibiotice (claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost observate niciun fel de interacţiuni clinice relevante.

PREZENTARE, AMBALAJ

Comprimate gastrorezistente 40 mg. Câte 14 comprimate în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.

PĂSTRARE

A se păstra în ambalajul original, la temperatura sub 25ºC. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!

TERMEN DE VALABILITATE

24 luni.

A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.

STATUTUL LEGAL

Cu prescripţie medicală.

DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE

Drogsan İlaçları San. ve Tic. A. Ş. , Turcia.

NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI

Drogsan İlaçları San. ve Tic. A. Ş.

Esenboga Merkez Mah. Çubuk Cad. No: 31

Çubuk-Ankara / Turcia.

Vezi descrierea completă
Acest produs este disponibil în următoarele farmacii
Top sezon
Top sezon
Preț produs în pct: 10
Cod produs: 29024
Top sezon
Cod produs: 20455
Promoție
Top sezon
Preț produs în pct: 524
Cod produs: 45062
Top sezon
Preț produs în pct: 243
Cod produs: 45061
Top sezon
Preț produs în pct: 3
Cod produs: 10002
Oferte Speciale
Promoție
Preț produs în pct: 1868
Cod produs: 55241
Promoție
Preț produs în pct: 470
Cod produs: 55529
Promoție
Preț produs în pct: 353
Cod produs: 44870
Promoție
Preț produs în pct: 464
Cod produs: 55597
Promoție
Preț produs în pct: 524
Cod produs: 55112
Susține sistemul imunitar al copilului tău cu Immune Plus!
Primii ani ai unui copil sunt o perioadă interesantă, plină de experiențe noi și întâlniri cu oameni diferiți. Acest lucru înseamnă că este, de asemenea, un moment de mare provocare pentru dezvoltarea sistemului imunitar, deoarece este expus la tot felul de noi virusi si bacterii.