Clozapina comp. 100 mg N10x3 (Balkan)

Cod produs: 45931
Divizarea: 30
Doza concentratia: 100
Forma: comp.
Producator: Balkan Pharmaceuticals SRL, SC
Tara: Republica Moldova
eliberat doar cu rețetă!

CLOZAPINĂ

comprimate

DENUMIREA COMERCIALĂ

Clozapină

DCI-ul substanţei active

Clozapinum

COMPOZIŢIA

1 comprimat conţine:

substanţa activă: clozapină 25 mg sau 100 mg;

excipienţi: stearat de magneziu, Ludipress® (lactoză, polividonă, crospovidonă).

FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate.

DESCRIEREA MEDICAMENTULUI

Comprimate 25 mg: comprimate de culoare de la galbenă-deschisă până la galbenă, de formă pătrată, suprafaţa superioară şi inferioară plată, muchii teşite, cu o linie de divizare şi imprimarea „BP” pe o parte a comprimatului, suprafaţa laterală cu margini rotunjite. Se admite o marmoritate pe suprafaţa comprimatelor.

Comprimate 100 mg: comprimate rotunde de culoare de la galbenă-deschisă până la galbenă, biconvexe, cu aspect uniform, structura compactă şi omogenă, cu imprimarea „BP” pe o parte a comprimatului. Se admite o marmoritate pe suprafaţa comprimatelor.

GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC

Remedii antipsihotice. Diazepine, oxazepine, tiazepine și oxepine, N05AH02.

PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

Proprietăţi farmacodinamice

Clozapina este un remediu antipsihotic diferit de neurolepticele clasice. Preparatul manifestă acţiune slabă de blocare a receptorilor dopaminergici D1, D2,D3,D5 şi acţiune puternică de blocare a receptorilor D4. În afară de aceasta, posedă proprietăţi puternice adrenoblocante, anticolinergice, antihistaminice şi antiserotoninergice. Clozapina produce o sedare rapidă şi marcată şi exercită efecte antipsihotice puternice la pacienţii cu schizofrenie rezistenţă la alte medicamente. În astfel de cazuri clozapina s-a dovedit eficientă în ameliorarea simptomelor schizofrenice atât pozitive, cât şi negative. În plus s-a observat şi o dinamică pozitivă a dereglărilor cognitive. Pentru pacienţii ce au administrat clozapină, incidenţa cazurilor de suicid a scăzut de 7 ori comparativ cu pacienţii schizofrenici ce nu au administrat preparatul dat. Clozapina practic că nu produce reacţii extrapiramidale, cum ar fi distonia acută. Efectele secundare de tip Parkinson şi acatisie sunt rare. Tratamentul cu clozapină produce creşteri mici sau practic nu creşte nivelul prolactinei, evitându-se astfel efectele secundare ca ginecomastie, amenoree, galactoree sau impotenţă.

Proprietăţi farmacocinetice

Clozapina administrată oral se absoarbe în proporţie de 90-95%, viteza sau gardul absorbţiei nu sunt influenţate de alimentaţie. Este supusă unei metabolizări moderate de primul „pasaj hepatic”, care are ca rezultat o biodisponibilitate absolută de 50-60%. La starea de echilibru, administrată de două ori pe zi, nivelurile maxime în sânge apar în medie la 2,1 ore (între 0,4-4,2 ore). Clozapina se fixează pe proteinele plasmatice în proporţie de circa 95%. Excreţia poartă un caracter bifazic, cu o elasticitate de înjumătăţire terminală medie de 12 ore (între 6 şi 26 ore). După administrarea unei doze zilnice de 75 mg într-o singură priză timpul de înjumătăţire terminală medie constituie 7,9 ore. La starea de echilibru după administrarea dozei de 75 mg pe zi, în decurs de cel puţin 7 zile, acest indice creşte până la 14,2 ore. La creşterea dozei de la 37,5 mg până la 75 mg şi 150 mg (administrat în 2 prize pe zi), s-a constatat o creştere dozodependentă a ariei de sub curba „concentraţie-timp” (AUC) şi creşterea concentraţiei plasmatice atât minime, cât şi maxime. Clozapina este aproape complet metabolizată înainte de excreţie. S-a constatat, că doar unul dintre metaboliţii principali, metabolitul des-metil, este activ. Acţiunile lui farmacologice sunt asemănătoare cu cele ale clozapinei, dar sunt mult mai slabe şi de scurtă durată. În urină şi fecale se determină doar urme slabe de medicament nemodificat. Circa 50% din doza administrată este excretată în urină, iar 30% - în fecale.

INDICAŢII TERAPEUTICE

Schizofrenia rezistentă la tratament. Tulburări psihotice din boala Parkinson, în cazurile când terapia standard a eşuat.

DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Dozele trebuie ajustate individual. La fiecare pacient se va folosi doza minimă eficientă. Iniţierea tratamentului este permisă numai în cazurile când numărul leucocitelor ≥ 3500/mm3 (3,5x109/l), iar numărul absolut de neutrofile ≥ 2000/mm3 (2,0x109/l), în limitele normale standard. Pentru pacienţii care administrează concomitent medicamente care interacţionează cu clozapina (aşa ca benzodiazepine sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), este recomandată ajustarea dozei.

Schizofrenia rezistentă la tratament

Iniţierea tratamentului: doza iniţială este de 12,5 mg (1/2 de comprimat 25 mg), o dată sau de două ori în prima zi, apoi 1 sau 2 comprimate 25 mg a doua zi. Dacă este bine tolerată, doza nictemerală poate fi crescută treptat cu 25-50 mg pe zi, până la maxim 300 mg pe zi în decurs de 2-3 săptămâni. Ulterior, dacă este necesar, doza nictemerală poate fi crescută din nou cu 50-100 mg la intervale de 3-4 zile sau, preferabil, de 7 zile.

Administrarea la vârstnici

Se recomandă iniţierea tratamentului cu o doză mică (12,5 mg o dată pe zi în prima zi) cu limitarea creşterii dozelor ulterioare la 25 mg pe zi.

Intervalul de doze terapeutice

La majoritatea pacienţilor este de aşteptat ca efectul antipsihotic să se dezvolte la doza 300-450 mg pe zi, divizate în câteva prize. Unii pacienţi răspund la tratament cu doze mai mici, alţii pot necesita doze de până la 600 mg pe zi. Doza nictemerală totală poate fi divizată în mod inegal, administrând doza mai mare seara, la culcare.

Doza maximă

Pentru a obţine un beneficiu terapeutic maxim, unii pacienţi pot să necesite doze mai mari, în aceste cazuri sunt permise creşteri graduale (care să nu depăşească 100 mg) până la obţinerea dozei maxime de 900 mg pe zi. Trebuie luată în considerare posibilitatea apariţiei unor reacţii adverse mai frecvente şi puternice (în particular convulsii) la doze de peste 450 mg pe zi.

Doza de întreţinere

După obţinerea unui beneficiu terapeutic maxim, mulţi pacienţi pot fi menţinuţi cu doze mai scăzute în condiţii de eficienţă terapeutică. Se recomandă o reducere foarte lentă şi treptată a dozei. Tratamentul trebuie menţinut pe o elasticitate minimă de 6 luni. În cazul unor doze zilnice care nu depăşesc 200 mg, este potrivită o singură administrare seara.

Finisarea tratamentului

În cazul în care se preconizează finisarea tratamentului, se recomandă o reducere treptată a dozei într-o elasticitate de 1-2 săptămâni. Dacă este necesară întreruperea bruscă (ex. , în caz de leucopenie), pacientul trebuie supravegheat atent pentru eventualitatea recurenţei simptomelor psihotice şi a manifestărilor datorate sindromului rebound colinergic (transpiraţie abundentă, cefalee, vertij, vomă şi diaree).

Reluarea tratamentului

La pacienţii la care au trecut mai mult de 2 zile de la ultima doză de clozapină, tratamentul trebuie reluat cu 12,5 mg (1/2 comprimat de 25 mg), de 1-2 ori în prima zi. Dacă această doză este bine tolerată, este posibil să se atingă nivelul terapeutic mai rapid decât în cazul tratamentului iniţial. Totuşi, la orice pacient care a avut la doza iniţială stop respirator sau cardiac, dar a putut atinge ulterior nivelul dozei terapeutice, reluarea tratamentului trebuie făcută cu extremă precauţie.

Trecerea de la un neuroleptic clasic la clozapină

La începerea terapiei cu clozapină, în cazul unui pacient tratat cu un neuroleptic oral, se recomandă iniţial întreruperea neurolepticului clasic prin scăderea progresivă a dozei pe o elasticitate de circa o săptămână. După ce neurolepticul nu a mai fost administrat timp de cel puţin 24 de ore, se poate începe tratamentul cu clozapină conform indicaţiilor de mai sus.

Tulburări psihotice din boala Parkinson, în cazurile când terapia standard a eşuat

Doza iniţială nu trebuie să depăşească 12,5 mg pe zi (1/2 comprimat de 25 mg), administrată seara. Creşterile ulterioare a dozei trebuie să fie cu câte 12,5 mg, cu un maximum de două creşteri pe săptămână, până la 50 mg, doză realizată la sfârşitul săptămânii a 2-a. Cantitatea totală zilnică se recomandă de administrat ca doză unică, seara. Doza terapeutică medie constituie de la 25 mg la 37,5 mg pe zi. Dacă pe parcursul unei săptămâni după administrarea dozei de 50 mg/zi nu este obţinut răspunsul terapeutic scontat, doza poate fi crescută treptat cu 12,5 mg clozapină pe săptămână. Doza 50 mg/zi poate fi depăşită în cazuri excepţionale; doza maximă de 100 mg/zi nu va fi depăşită. Creşterea dozei va fi stopată în caz de apariţie a hipotensiunii ortostatice sau a efectului sedativ marcat. Tensiunea arterială va fi monitorizată pe parcursul primelor săptămâni de tratament. Când s-a obţinut remisiunea completă a simptomelor psihotice pentru cel puţin 2 săptămâni, o creştere a medicaţiei antiparkinsoniane este posibilă, dacă este indicată, având la bază statusul motor. Dacă în această elasticitate simptomele psihotice recidivează, doza preparatului poate fi crescută cu 12,5 mg/zi maxim până la 100 mg/zi în 1-2 prize. Încheierea tratamentului cu clozapină se recomandă să se efectueze treptat, cu reducerea dozei cu 12,5 mg într-o săptămână, preferabil în 2 săptămâni. În caz de apariţie a neutropeniei sau agranulocitozei tratamentul trebuie suspendat imediat. În asemenea cazuri este necesară monitorizarea stării psihice a pacienţilor, deoarece simptomele pot să reapară rapid.

REACŢII ADVERSE

Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi sunt prezentate în funcţie de frecvenţa de apariţie, utilizând convenţia MedDRA: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).

Tulburări hematologice şi limfatice: frecvente-leucopenie, neutropenie, eozinofilie, leucocitoză; ocazionale-agranulocitoză; rare-anemie; foarte rare-trombocitopenie.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: frecvente-creştere în greutate; rare-micşorarea toleranţei faţă de glucoză, înrăutăţirea stării sănătăţii pacienţilor cu diabet; foarte rare-cetoacidoză, comă hiperosmolară, hiperglicemie acută, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie.

Tulburări psihice: rare-emotivitate, excitabilitate.

Tulburări ale sistemului nervos: foarte frecvente-somnolenţă, sedare, vertij; frecvente-tulburări de vedere, cefalee, tremor, rigiditate, acatizie, simptome extrapiramidale, accese de epilepsie, convulsii; rare-confuzie mintală, delir; foarte rare-dischinezie tardivă.

Tulburări cardiace: foarte frecvente-tahicardie; frecvente-modificări EEG; rare-insuficienţă cardiovasculară, aritmie, miocardită, pericardită, tromboembolie; foarte rare-cardiomiopatie.

Tulburări vasculare: frecvente-hipertensiune, hipotensiune arterială, lipotimie.

Tulburări ale sistemului respirator: rare-aspiraţie cu alimente; foarte rare-suprimarea respiraţiei / stop respirator.

Tulburări gastrointestinale: foarte frecvente-constipaţie, hipersalivaţie; frecvente-greaţă, vărsături, xerostomie; rare-disfagie, icter colestatic, pancreatită; foarte rare-necroză hepatică fulminantă, pareză/ileus intestinală, tumefierea glandelor parotidiene.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: foarte rare-reacţii cutanate.

Tulburări renale si ale căilor urinare: frecvente-incontinenţă urinară, retenţie urinară; foarte rare-nefrită interstiţială, priapism.

Tulburări generale și la nivelul locului de administrare: foarte frecvente-oboseală, hipertermie benignă, tulburări ale reglării sudoraţiei; frecvente-sindrom neuroleptic malign; foarte rare-moarte subită inexplicabilă.

Investigaţii diagnostice: frecvente - creşterea enzimelor hepatice; rare-creşterea nivelului creatinfosfokinazei.

CONTRAINDICAŢII

• Hipersensibilitate la clozapină sau la oricare din componentele preparatului;

• imposibilitatea efectuării analizei sistematice a sângelui;

• antecedente de granulocitopenie/agranulocitoză toxică sau idiosincrazică (excepţie cele induse de chimioterapie);

• funcţie dereglată a măduvei osoase;

• epilepsie, forme refractare la terapia adecvată;

• psihoze alcoolice sau alte psihoze toxice, intoxicaţii cu medicamente, stări comatoase;

• colaps circulator şi/sau deprimarea sistemului nervos central de diversă etiologie;

• insuficienţă renală sau afecţiuni cardiace severe (miocardită);

• afecţiuni hepatice active, asociate cu greaţă, anorexie sau icter; afecţiuni hepatice progresive, insuficienţă hepatică;

• ileus paralitic.

SUPRADOZARE

Simptome: somnolenţă, letargie, areflexie, comă, confuzie mintală, halucinaţii, agitaţie, delir, simptome extrapiramidale, hiperreflexie, convulsii, sialoree, midriază, tulburări de vedere, variaţii ale temperaturii corporale, hipotensiune arterială, colaps, tahicardie, aritmii cardiace, pneumonie prin aspiraţie,dispnee, depresie sau stop respirator.

Tratament: lavaj gastric urmat de administrarea cărbunelui medicinal în primele 6 ore după îngerarea medicamentului. Este puţin probabil ca dializa peritoneală şi hemodializa să fie eficiente. Tratamentul simptomatic sub monitorizare cardiacă continuă, supravegherea respiraţiei, controlul electroliţilor şi al echilibrului acido-bazic. Folosirea adrenalinei şi a derivaţilor ei va fi evitată în tratamentul hipotensiunii, din cauza posibilităţii unui efect "adrenalinic invers". Este necesară o supraveghere medicală atentă pentru cel puţin 5 zile, din cauza riscului unor reacţii întârziate.

ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Din cauza asocierii clozapinei cu agranulocitoza, sunt obligatorii următoarele măsuri de precauţie: medicamentele care au un potenţial important de deprimare a funcţiei măduvei osoase nu vor fi folosite concomitent cu clozapina. În plus, va fi evitată folosirea concomitentă de antipsihotice cu acţiune prelungită (care pot fi mielosupresive), din cauza că nu pot fi eliminate rapid din organism, în situaţii în care acest lucru ar fi necesar (ex. granulocitopenia). Pentru pacienţii care au în antecedente afecţiuni primare ale măduvei osoase clozapina va fi administrată numai dacă beneficiul terapeutic scontat prevalează asupra riscului dezvoltării reacţiilor adverse. Aceşti pacienţi înaintea începerii tratamentului cu clozapină vor fi supuşi unui examen hematologic minuţios. O atenţie deosebită se va acorda pacienţilor cu un număr redus de leucocite determinat de o neutropenie benignă. În asemenea cazuri terapia cu clozapină se va iniţia după consultaţia hematologului. Precauţie deosebită se impune în special pacienţilor cu nivel coborât de leucocite datorat neutropeniei familiale benigne. Tratamentul cu clozapină se va iniţia doar după consultaţia hematologului.

Monitorizarea sistematică a numărului de leucocite şi a numărul absolut de neutrofile

Cu 10 zile înaintea iniţierii tratamentului cu clozapină trebuie determinat numărul leucocitelor şi formula leucocitară, pentru a fi siguri că vor primi medicamentul numai pacienţii cu un număr de leucocite normal (numărului de leucocite ≥ 3500 mm3 şi numărul absolut de neutrofile ≥ 2000 mm3). După iniţierea tratamentului cu clozapină, numărul de leucocite şi, dacă este posibil, numărul absolut de neutrofile trebuie monitorizate săptămânal timp de 18 săptămâni, apoi leucograma trebuie efectuată cel puţin lunar, cât timp durează tratamentul şi după 1 lună după suspendarea tratamentului cu clozapină. La fiecare control, pacientului i se va reaminti să ia imediat legătura cu medicul curant când apare orice fel de infecţie, febră, dureri în gât sau alte simptome gripale. În cazul apariţiei oricărui simptom, ce ar indica apariţia infecţiei, se recomandă determinarea formulei leucocitare.

Micşorarea numărului de leucocite şi /sau a numărului absolut de neutrofile

Dacă în timp de 18 săptămâni de tratament cu clozapină numărul de leucocite scade până la 3500- 3000/mm3, sau numărul absolut de neutrofile scade până la 2000-1500/mm3, leucocitele şi granulocitele trebuie verificate de cel puţin două ori pe săptămână. După 18 săptămâni de terapie cu clozapină examenul hematologic de 2 ori pe săptămână va fi indicat în cazul când numărul de leucocite scade la 3000-2500/mm3 şi/sau numărul absolut de granulocite neutrofile scade la 1500-1000/mm3. De asemenea, dacă în orice elasticitate a tratamentului cu clozapină se determină o micşorare semnificativă a numărului de leucocite comparativ cu nivelul iniţial, se recomandă repetarea hemogramei. Micşorarea „semnificativă” a numărului de leucocite este considerată când numărul de leucocite se micşorează brusc mai puţin de 3000/mm3 sau în caz de micşorare sumară sub 3000/mm3 în decurs de 3 săptămâni. Dacă în primele 18 săptămâni de terapie cu clozapină numărul de leucocite scade sub 3000/mm3 şi/sau numărul absolut de granulocite neutrofile scade sub 1500/mm3, iar în perioada de peste 18 săptămâni de tratament cu clozapină numărul de leucocite este sub 2500/mm3 şi/sau numărul absolut de granulocite neutrofile scade sub 1000/mm3 tratamentul cu clozapină va fi întrerupt imediat. În asemenea caz se recomandă numărătoarea zilnică a leucocitelor şi formulei leucocitare, iar pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie, pentru a depista simptome de gripă sau alte simptome sugestive pentru infecţie. Controlul hematologic se va efectua până la normalizarea indicilor hematologici. Dacă administrarea clozapinei a fost sistată şi numărul de leucocite continuă să scadă, ajungând sub 2000/mm3 şi/sau granulocitele neutrofile scad sub 1000/mm3, tratamentul în această situaţie va fi condus de un specialist hematolog experimentat. Pacienţii cărora li s-a întrerupt tratamentul cu clozapină ca rezultat al leucopeniei sau neutropeniei, nu vor mai fi trataţi cu clozapină. Pentru confirmarea indicilor hematologici se recomandă repetarea hemogramei a doua zi, însă clozapina se va suspenda imediat după obţinerea primului rezultat al hemogramei.

Monitorizarea hemogramei pe parcursul primelor 18 săptămâni de tratament cu clozapină

Numărul Numărul granulocitelor Măsurile întreprinse

leucocitelor (/mm3 /l) neutrofile (/mm3 / l)

≥ 3500 (>3,5 x109 ) ≥ 2000 (>2,0 x 109 ) Continuarea terapiei cu clozapină.

3000-3500

(3,0 x109 - 3,5 x 109) 1500-2000

(1,5 x109 - 2,0 x 109) Continuarea terapiei cu clozapină,

hemoleucograma de 2 ori pe

săptămână.

<3000 (<3,0 x 109) <1500 (<1,5 x 109) Sistarea terapiei cu clozapină,

hemoleucograma zilnic, până la

dispariţia devierilor,

monitorizarea infectării.


Monitorizarea hemogramei după 18 săptămâni de tratament cu clozapină

Numărul Numărul granulocitelor Măsurile întreprinse

leucocitelor (/mm3 /l) neutrofile (/mm3 / l)

≥ 3000 (>3,0 x 109) ≥ 1500 (>1,5 x 109) Continuarea terapiei cu

clozapină.




2500-3000 1000-1500

(2,5 x109 - 3,0x109) (1,0 x109 - 1,5 x 109) Continuarea terapiei cu

clozapină, hemoleucograma

de 2 ori pe săptămână până la

stabilizare sau majorare.




<2500 (<2,5 x 109) <1000 (<1,0 x 109) Sistarea terapiei cu clozapină,

hemoleucograma zilnic,

până la dispariţia devierilor

hematologice, monitorizarea

infectării.


Întreruperea tratamentului cu clozapină nedeterminată de cauze hematologice Pacienţilor pentru care terapia cu clozapină de peste 18 săptămâni a fost întreruptă pentru mai mult de 3 zile (dar mai puţin de 4 săptămâni), le este recomandată monitorizarea zilnică a numărului de leucocite şi, la necesitate, numărul de granulocite neutrofile în decurs de încă 6 săptămâni. Dacă între timp nu sunt modificări hematologice, verificarea indicilor hematologici se vor efectua o dată la 4 săptămâni. Însă, dacă terapia cu clozapină a fost întreruptă pentru 4 săptămâni şi mai mult, în următoarele 18 săptămâni de tratament se recomandă controlul hematologic săptămânal. În cazul dezvoltării eozinofiliei sistarea clozapinei se recomandă dacă numărul de eozinofile depăşeşte 3000 /mm3, iar restabilirea tratamentului este posibilă numai după micşorarea numărul de eozinofile mai jos de 1000 /mm3. În cazul dezvoltării trombocitopeniei se recomandă sistarea clozapinei dacă numărul de trombocite este mai jos de 50000/mm3.

Alte precauţii

Pe fondalul tratamentului cu clozapină poate apărea hipotensiune ortostatică, cu sau fără lipotimie. Rareori (circa 1 pacient din 3000 trataţi cu clozapină), colapsul poate fi profund şi poate fi însoţit de stop cardiac şi/sau respirator. Astfel de evenimente sunt mai probabile în timpul ajustării iniţiale a dozei, în caz de mărire rapidă a dozei, în cazuri foarte rare au apărut chiar după prima doză. Aşadar, pacienţii care încep tratamentul cu clozapină necesită o supraveghere medicală atentă. Tahicardia în repaos, însoţită de aritmie, dispnee şi simptome de insuficienţă cardiacă poate să se dezvolte atât pe parcursul primei luni de tratament, cât şi la sfârşitul terapiei cu clozapină. În asemenea cazuri se va exclude miocardita, iar în caz de confirmare tratamentul cu clozapină va fi suspendat. Pacienţilor cu boala Parkinson în primele săptămâni de tratament le este recomandată înregistrarea tensiunii arteriale în poziţie verticală şi orizontală. La pacienţii cu convulsii în antecedente sau cu tulburări cardiovasculare sau renale, doza iniţială va fi de 12,5 mg, administrată o dată pe zi, iar creşterea dozei va fi lentă şi în trepte mici. În caz de afecţiuni hepatice cu evoluţie stabilă terapia cu clozapină poate fi indicată, dar funcţia ficatului trebuie monitorizată sistematic. În caz de dezvoltare a simptomelor ce indică afectarea ficatului (greaţă, vomă şi/sau anorexie) vor fi evaluate probele hepatice. În caz de creştere clinic semnificativă a transaminazelor hepatice sau apariţia icterului, tratamentul cu clozapină va fi întrerupt. Tratamentul poate fi reluat numai după normalizarea funcţiei hepatice. Tratamentul ulterior se va efectua sub monitorizarea sistematică a funcţiei hepatice. Clozapina are acţiune anticolinergică, de aceea este indicată supravegherea atentă la pacienţii cu hipertrofie de prostată şi glaucom cu unghi închis. În timpul tratamentului cu clozapină temperatura poate creşte tranzitoriu peste 38°C, cu incidenţă maximă în primele 3 săptămâni de tratament. Această febră este, în general, benignă. Ocazional, poate fi asociată cu creşterea sau scăderea numărului de leucocite. Pacienţii cu febră vor fi examinaţi cu atenţie, pentru a exclude posibilitatea unei infecţii sau apariţia agranulocitozei. În prezenţa febrei mari se va lua în considerare posibilitatea unui sindrom neuroleptic malign (SNM). Se va evita imobilizarea pacienţilor ce administrează clozapină, deoarece acesta poate determina un efect sedativ şi creşterea ponderală-factori de risc în dezvoltarea tromboemboliei. Rareori s-a observat dezvoltarea hiperglicemiei marcate, cu cetoacidoză la pacienţii cu hiperglicemie primară în antecedente. Acţiunea clozapinei asupra nivelului glucozei la diabetici nu a fost cercetată. Este posibilă modificarea toleranţei faţă de glucoză, însoţită de polidipsie, poliurie, polifagie şi slăbiciune. În caz de apariţie a hiperglicemiei stabile tratamentul cu clozapină va fi suspendat. Clozapina nu se recomandă pacienţilor vârstnici cu demenţă. Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Copii

Siguranţa şi eficacitatea clozapinei nu s-a stabilit la copii, de aceea preparatul nu se recomandă de administrat copiilor.

Administrarea în sarcină sau perioada de alăptare

Nu există date despre inofensivitatea tratamentului cu clozapină la femeile însărcinate. De aceea produsul va fi administrat în timpul sarcinii numai dacă beneficiile scontate pentru mamă depăşesc în mod evident orice risc potenţial pentru făt. Clozapina este secretată în laptele matern, de aceea mamele tratate cu clozapină nu trebuie să alăpteze la sân.

Influenţa asupra capacităţii de a conduce autovehicule sau de a manevra utilaje

Datorită capacităţii clozapinei de a provoca sedare şi de a scădea pragul de apariţie a convulsiilor, vor fi evitate conducerea automobilului sau manevrarea utilajelor, în special în primele săptămâni de tratament.

INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI

Medicamentele cunoscute ca având un potenţial substanţial de deprimare a funcţiei măduvei osoase (de ex. carbamazepina, cloramfenicolul, sulfonamidele, pirazolonele, penicilaminele, remediile citotoxice şi antipsihoticele retard injectabile) nu trebuie administrate concomitent cu clozapina. Clozapina poate potenţa efectele centrale ale alcoolului, inhibitorilor MAO şi ale deprimantelor sistemului nervos central, cum ar fi anestezicele generale, antihistaminicele şi benzodiazepinele. Este necesară o precauţie deosebită la începerea tratamentului cu clozapină la pacienţii care sunt (sau au fost recent) trataţi cu benzodiazepine sau orice alte medicamente psihotrope, deoarece aceştia pot prezenta un risc crescut de colaps circulator, care, în cazuri rare, poate fi profund şi poate duce la stop cardiac şi/sau respirator. Din cauza riscului de efecte aditive, se vor lua măsuri de precauţie în cazul administrării concomitente de medicamente cu efecte anticolinergice, hipotensive sau deprimante respiratorii. Deoarece clozapina se fixează în proporţie semnificativă de proteinele plasmatice, administrarea clozapinei la un pacient care primeşte un alt medicament care se fixează în proporţie mare de proteine (ex. warfarina) poate provoca o creştere a concentraţiilor plasmatice ale ultimului, având ca rezultat apariţia efectelor adverse ale acestui preparat. Similar, efectele adverse pot rezulta din dislocarea clozapinei fixate pe proteine de către alte medicamente care se fixează în proporţie mare pe proteine. Deoarece metabolismul clozapinei este mediat în mare parte de citocromul CYP 1A2 şi, posibil, mai puţin de CYP 2D6, administrarea concomitentă cu alte medicamente ,ce posedă afinitate faţă de unul sau ambii izomeri ai enzimei date, poate determina creşterea concentraţiei plasmatice atât a clozapinei, cât şi/sau a medicamentului administrat concomitent. Totuşi, administrarea concomitentă a clozapinei cu antidepresivele triciclice, fenotiazina şi remediile antiaritmice clasa IC, caracterizate prin afinitate faţă de CYP 2D6, nu a determinat interacţiuni clinic relevante, dar teoretic este posibilă creşterea concentraţiei plasmatice a acestor preparate, ce presupune micşorarea dozei administrate. Administrarea concomitentă a cimetidinei sau eritromicinei cu clozapina în doze mari poate creşte nivelurile plasmatice ale clozapinei, având ca rezultat dezvoltarea efectelor adverse. Ciprofloxacina poate creşte concentraţia clozapinei în ser, ca rezultat pot apărea reacţii adverse. Creşterea concentraţiei plasmatice a clozapinei (de circa 10 ori) poate fi determinată de administrarea concomitentă cu fluvoxamina, cu alţi inhibitori ai recaptării serotoninei aşa ca paroxetina, sertralina, fluoxetina sau citalopramul (de aproape 2 ori). Administrarea concomitentă a medicamentelor, care induc sistemul enzimatic al citocromului P450, poate reduce nivelurile plasmatice ale clozapinei. Suspendarea carbamazepinei, administrată concomitent, conduce la creşterea concentraţiei plasmatice a clozapinei. Este cunoscut faptul că asocierea cu fenitoina determină micşorarea nivelurilor plasmatice ale clozapinei şi poate reduce eficacitatea ei. Administrarea concomitentă a litiului sau a altor medicamente cu acţiune asupra SNC poate creşte riscul apariţiei sindromului neuroleptic malign (SNM).

Datorită acţiunii sale noradrenolitice, clozapina poate diminua acţiunea hipertensivă a noradrenalinei sau a altor preparate cu acţiune preponderent α-adrenergică şi poate înlătura efectul presor al adrenalinei. Nu se recomandă administrarea clozapinei în terapie combinată cu neuroleptice.
PREZENTARE, AMBALAJ

Comprimate 25 mg.

Câte 10 comprimate în blister, câte 1, 2 sau 3 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie din carton.

Comprimate 100 mg.

Câte 20 comprimate în blister, câte 1, 2 sau 3 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie din carton.

PĂSTRARE

A se păstra la temperaturi sub 25 °C.

A nu se congela.

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!

TERMEN DE VALABILITATE

3 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.

STATUTUL LEGAL Cu prescripţie medicală.

DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE

Balkan Pharmaceuticals SRL, SC, Republica Moldova.

NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI

SC Balkan Pharmaceuticals SRL, str. N. Grădescu 4,

mun. Chişinău,

Republica Moldova

Atenționare! Nu trebuie să folosiți informațiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau de înlocuire a medicamentelor și a tratamentelor prescrise de personalul medical autorizat. Toate informațiile din acest site sunt publicate cu scop informativ și pot conține unele erori, vă rugăm să vă ghidați doar după informația din prospect! Rareori informația de pe pagină poate conţine inadvertenţe: fotografia are caracter informativ şi poate, fi modificat de către producător fără preaviz sau pot conţine erori.

Vezi descrierea completă
Top sezon
Top sezon
Preț produs în pct: 4
Cod produs: 42966
Top sezon
Preț produs în pct: 366
Cod produs: 63784
Top sezon
Cod produs: 12123
Oferte Speciale
Promoție
Preț produs în pct: 544
Cod produs: 61824
RECOMANDĂM
Promoție
Preț produs în pct: 544
Cod produs: 61824
Capsule Anti-Age: Colagen, Acid Hialuronic și Carcinină
În lupta împotriva semnelor îmbătrânirii, inovațiile din domeniul cosmetologiei și nutriției oferă soluții tot mai eficiente și accesibile. Printre aceste soluții, capsulele Anti-Age cu Colagen, Acid Hialuronic și Carcinina se numără printre cele mai populare și apreciate suplimente. Ele promit nu doar o piele mai fermă și mai elastică, dar și o îmbunătățire a sănătății generale a țesuturilor. Haideți să explorăm împreună cum funcționează aceste ingrediente și ce beneficii aduc ele.