Enalapril-BP comp.10 mg N20x3 (Balkan)

Cod produs: 49003
NEW
Divizarea: 60
Doza concentratia: 10
Forma: comp.
Producator: Balkan Pharmaceuticals SRL, SC
Tara: Republica Moldova
Stoc: epuizat
eliberat doar cu rețetă!

ENALAPRIL-BP


comprimate




DENUMIREA COMERCIALĂ


ENALAPRIL-BP




DCI-ul substanţei active


Enalaprilum




COMPOZIŢIA


1 comprimat conţine:


substanţa activă: enalapril maleat – 2,5 mg, 5 mg, 10 mg sau 20 mg;


excipienţi: stearat de magneziu, crospovidonă (Kollidon CL), Ludipress® (lactoză monohidrat, polividonă, crospovidonă).




FORMA FARMACEUTICĂ


Comprimate.




DESCRIEREA PREPARATULUI


Comprimate de culoare albă sau albă cu nuanţă gălbuie, de formă pătrată, structura compactă şi omogenă, cu o linie de divizare şi incrustaţie „BP” pe una din feţe a comprimatului, cu muchii teşite, suprafaţa laterală cu margini rotunjite.




GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC


Produse active pe sistemul renină-angiotensină, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, Cod ATC: C09AA02




PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE


Proprietăți farmacodinamice


Enalapril-BP comprimate conţine ca substanţă activă sarea maleică de enalapril, un derivat a doi aminoacizi, L-alanina şi L-prolina. ECA (enzima de conversie a angiotensinei) este o peptidil-dipeptidază care catalizează conversia angiotensinei I la angiotensina II (substanţă vasoconstrictoare şi stimulantă a secreţiei de aldosteron). După administrare orală, enalaprilul este absorbit rapid şi apoi hidrolizat la enalaprilat, care este un inhibitor de ACE (enzima de conversie a angiotensinei) de înaltă specificitate, fără grupări sulfhidril şi cu acţiune de lungă durată, împiedicând consecutiv transformarea angiotensinei I în angiotensină II. Mecanismul de acţiune al enalaprilului nu este deplin cunoscut. Scăderea tensiunii arteriale se datoreşte, în principal, micşorării formării angiotensinei II din plasmă. La efectul antihipertensiv poate contribui inhibarea unor sisteme renină-angiotensină tisulare; de asemenea acumularea unor metaboliţi vasodilatatori (bradikina, postaglandine, oxid azotic), care se formează ca urmare directă sau indirectă a inhibarii enzimei de conversie. Activitatea efectivă de inhibare a ACE apare, în mod obişnuit, după 2 – 4 ore de la administrarea dozei individuale de enalapril. Apariţia activităţii antihipertensive s-a


observat după aproximativ o oră, cu un pic al reducerii presiunii sanguine la 4 – 6 ore după administrare. Durata efectului depinde de doza administrată. La doze recomandate, efectele antihipertensive şi hemodinamice au fost menţinute pentru cel puţin 24 ore. Enalaprilul este eficace în toate stadiile hipertensiunii arteriale, de la uşoară la severă. Inhibitorii enzimei de conversie administraţi la hipertensivi, scad tensiunea arterială sistolică şi diastolică, atât în clinostatism cât şi în ortostatism. Rezistenţa periferică totală scade, fără modificare semnificativă a frecvenţei şi debitului cardiac, a presiunii pulmonare capilare şi a reflexelor vegetative circulatorii. La bolnavii cu insuficienţă cardiacă, scăderea rezistenţei periferice datorită arteriolodilataţiei, poate determina creşterea debitului cardiac, iar venodilataţia prin scăderea întoarcerii venoase poate ameliora dispneea. Inhibitorii enzimei de conversie previn hipertrofia ventriculului stâng la hipertensivi, întârziind dezvoltarea insuficienţei cardiace. Administraţi în perioada post-infarct miocardic acut, împiedică remodelarea ventriculară, diminuează frecvenţa altor infarcte şi a episoadelor de angină instabilă, micşoreaza ritmul aritmiilor ventriculare şi scad mortalitatea. La nivel renal inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei determină cresterea fluxului sanguin şi a filtrării glomerulare, îndeosebi a arteriolei postglomerulare. Este favorizată excreţia de sodiu şi apă şi reţinerea potasiului în organism. Inhibitorii enzimei de conversie pot reduce proteinuria la bolnavii cu nefropatia diabetică şi întârzie evoluţia acesteia.


Proprietăți farmacocinetice


Absorbţia


Enalaprilul administrat pe cale orală este absorbit rapid, atingând concentraţia plasmatică maximă după o oră. Luând în considerare cantitatea eliminată pe cale urinară, valoarea maximă a absorbţiei enalaprilului din comprimatele cu administrare orală este de aproximativ 60%. Absorbţia enalaprilului administrat pe cale orală nu este afectată de prezenţa alimentelor în tractul gastrointestinal. După absorbţie, enalaprilul administrat pe cale orală este hidrolizat rapid şi în proporţie mare la enalaprilat, un inhibitor puternic al enzimei de conversie a angiotensinei. Concentraţia plasmatică maximă a enalaprilatului este atinsă la aproximativ 4 ore după administrarea orală a dozei de enalapril. Timpul de înjumătăţire plasmatică efectiv pentru acumularea enalaprilatului după doze repetate de enalapril administrat pe cale orală este de 11 ore. La subiecţii cu funcţie renală normală, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru au fost atinse după 4 zile de tratament.


Distribuţia


Enalaprilatul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 50-60%. Se distribuie bine în ţesuturile organismului, traversează bariera placentară şi se excretă în laptele matern.


Metabolizarea


Enalaprilul este transformat în ficat în enalaprilat, metabolit responsabil de activitatea biologică. Enalaprilatul nu este metabolizat în continuare. Timpul mediu de înjumătăţire al enalaprilatului, la administrare repetată, în condiţiile realizării stării de echilibru, este de 11 ore. La subiecţii cu funcţii renale normale, starea de echilibru a concentraţiilor serice de enalaprilat a fost atinsă după 4 zile de tratament. În afară de conversia enalaprilului la enalaprilat, nu s-au găsit alte evidenţe semnificative ale metabolizării enalaprilului.


Eliminarea


Excreţia enalaprilatului este, în principal, renală. Principalele componente în urină sunt enalaprilatul, însumând aproximativ 40% din doză şi enalaprilul nemodificat (aproximativ 20%).


Insuficienţă renală


Expunerea pacienţilor cu insuficinţă renală la enalapril şi enalaprilat este crescută. La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance-ul creatininei 4060 ml/min), ASC (aria de sub curba concentraţie-timp) medie a enalaprilatului a fost de aproximativ două ori mai mare decât la pacienţii cu funcţie renală normală, după administrarea unei doze de 5 mg o dată pe zi. În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei <30 ml/min), ASC a crescut de aproximativ 8 ori. Timpul de înjumătăţire plasmatică efectiv al enalaprilatului după doze repetate de maleat de enalapril este prelungit la acest grad al insuficienţei renale iar timpul până la atingerea stării de echilibru este prelungit. Enalaprilatul poate fi îndepărtat din circulaţia generală prin hemodializă. Clearance-ul prin dializă este de 62 ml/min.


Copii şi adolescenţi


Un studiu farmacocinetic, cu doze repetate, a fost efectuat la 40 de copii hipertensivi, băieţi şi fete, cu vârsta cuprinsă între 2 luni şi 16 ani, după administrarea zilnică a 0,07 până la 0.14 mg/kg maleat de enalapril. Nu a existat nici o diferenţă majoră în farmacocinetica enalaprilatului la copii comparativ cu datele existente la adulţi. Datele au indicat o creştere a ASC (regularizată prin doză per greutate) corelată cu creşterea vârstei; totuşi, o creştere a ASC nu este observată când datele sunt ajustate în funcţie de aria suprafeţei corporale. La starea de echilibru, timpul de înjumătăţire plasmatică mediu efectiv al acumulării de enalaprilat a fost de 14 ore.




INDICAŢII TERAPEUTICE


- Hipertensiune arterială esenţială (ca medicaţie unică sau în asociaţie cu diuretice sau alte antihipertensive), inclusiv forme maligne sau refractare;


- Hipertensiune arterială cu nefropatie diabetică;


- Hipertensiune arterială renovasculară (cu excepţia cazurilor de stenoză de arteră renală bilaterală sau pe rinichi unic funcţional).


- Insuficienţă cardiacă congestivă (eventual în asociaţie cu diuretice şi digitalice);


- Disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică sau după infarct miocardic acut.




DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE


Hipertensiunea arterială esenţială:


În hipertensiunea arterială uşoară, doza recomandată iniţial este de 5-10 mg maleat de enalapril, în priză unică, zilnic; pentru celelalte stadii ale hipertensiunii arteriale, doza iniţială recomandată este de 20 mg maleat de enalapril în priză unică, zilnic. Doza se adaptează apoi în funcţie de răspunsul terapeutic, fără a depăşi 40 mg/zi. Doza uzuală de întreţinere este 20 mg maleat de enalapril pe zi, în priză unică.


Hipertensiunea arterială renovasculară:


Tratamentul trebuie început cu o doză iniţială mai redusă (de exemplu 5 mg sau mai puţin). Ulterior doza poate fi crescută treptat, în funcţie de răspunsul terapeutic. Este de aşteptat ca majoritatea pacienţilor să răspundă la o tabletă de 20 mg, o dată pe zi. În hipertensiunea tratată concomitent cu diuretice se recomandă prudenţă, deoarece aceşti pacienţi pot prezenta depleţie hidrică sau salină. Tratamentul cu diuretice ar trebui întrerupt 2-3 zile înainte de începerea tratamentului cu enalapril comprimate. Dacă acest lucru nu este posibil, doza iniţială de enalapril comprimate, trebuie să fie redusă (5 mg sau mai puţin) pentru a aprecia efectul iniţial asupra tensiunii arteriale. Doza trebuie apoi adaptată în conformitate cu nevoile pacientului.


Insuficienţa cardiacă congestivă:


Doza recomandată iniţial este de 2,5 mg pe zi în priză unică; dacă este necesar doza va fi mărită treptat (în 2-4 săptămâni); doza de întreţinere recomandată este de 5-20 mg pe zi, în 1-2 prize, fără a depăşi 40 mg/zi.


În insuficienţă renală: dozele se adaptează în funcţie de clearance-ul creatininei: pentru valori cuprinse între 30-80 ml/min.,doza recomandată iniţial este de 5-10 mg maleat de enalapril pe zi, iar pentru valori cuprinse între 10-30 ml/min., 2,5-5 mg maleat de enalapril pe zi; ulterior doza poate fi crescută în funcţie de răspunsul terapeutic; se vor controla frecvent potasemia şi nivelul plasmatic al creatininei. În cazul pacienţilor vârstnici, doza este stabilită de medic şi este bazată pe funcţionarea rinichiului. În insuficienţă renală: dozele se adaptează în funcţie de clearance-ul creatininei: pentru valori cuprinse între 30-80 ml/min., doza recomandată iniţial este de 5-10 mg maleat de enalapril pe zi, iar pentru valori cuprinse între 10-30 ml/min., 2,5-5 mg maleat de enalapril pe zi; ulterior doza poate fi crescută în funcţie de răspunsul terapeutic; se vor controla frecvent potasemia şi nivelul plasmatic al creatininei.


Administrare orală.


Deoarece absorbţia comprimatelor de enalapril comprimate, nu este influenţată de alimente, comprimatele se pot administra anterior, concomitent sau ulterior ingestiei de alimente. După administrarea primei doze, pacientul va rămâne culcat şi sub supravegherea medicului cel puţin 2 ore, pentru a evita eventualele fenomene ortostatice.




REACŢII ADVERSE


Reacţiile adverse prezentate mai jos sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, pe aparate, sisteme şi organe. Grupele de frecvenţă conform convenţiei MedDRA: foarte frecvente(≥1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin fecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare(≥1/10000 şi <1/1000 ) şi foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).


Tulburări hematologice şi limfatice:


Mai puţin frecvente: anemii (incluzând anemia aplastică şi hemolilitică), mai ales la bolnavii dializaţi şi la cei cu transplant renal.


Rare: neutropenie, scăderi ale hemoglobinei şi hematocritului, trombocitopenie, agranulocitoză, depresie a măduvei, pancitopenie, limfadenopatie, tulburări autoimune.


Tulburări metabolice şi de nutriţie:


Mai puţin frecvente: hipoglicemie.


Tulburări ale sistemului nervos/psihice:


Frecvente: dureri de cap, depresie.


Mai puţin frecvente: confuzie, somnolenţă, insomnie, nervozitate, parestezie, vertij.


Rare: - anomalii ale perioadei de vis, tulburări de somn.


Tulburări oculare:


Foarte frecvente: vedere neclară.


Tulburări cardiace şi vasculare:


Foarte frecvente: ameţeli.


Frecvente: hipotensiune (incluzând hipotensiune ortostatică), sincopă, infarct miocardic sau accident cerebrovascular posibil secundar unei hipotensiuni excesive la pacienţii cu risc crescut, durere anginoasă, tulburări de ritm, angină pectorală, tahicardie.


Mai puţin frecvente: hipotensiune ortostatică, palpitaţii.


Rare: sindrom Raynaud.


Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:


Foarte frecvent: tuse.


Frecvente: dispnee.


Mai puţin frecvente: rinoree, dureri faringiene, bronhospasm/astm.


Rare: infiltrate pulmonare, rinite, alveolite alergice.


Tulburări gastrointestinale:


Foarte frecvente: greaţă.


Frecvente: diaree, dureri abdominale, alterare a gustului.


Mai puţin frecvente: ileus, pancreatită, vomă, dispepsie, constipaţie, anorexie, iritare gastrică, uscăciunea gurii, ulcer peptic.


Rare: stomatite, afte.


Foarte rare: angioedem intestinal.


Tulburări hepatobiliare:


Rare: hepatite, atât hepatocelulare cât şi colestatice.


Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat:


Frecvente: rash, hipersensibilitate/edem angioneurotic: edem angioneurotic la nivelul feţei, extremităţilor, buzelor, limbii, glotei şi laringelui.


Mai puţin frecvente: diaforeză, prurit, urticarie, alopecie.


Rare: eritem multiform, sindrom Stevens-Jonhson, dermatite exfoliante, necroliză epidermică toxică, pemfigus. S-a raportat un complex de simptome care poate include febră, serozită, vasculită, mialgii/miozită, artralgii/artrită, anticorpi antinucleari prezenţi, VSH crescut, eozinofilie şi leucocitoză.


Tulburări renale şi ale căilor urinare:


Mai puţin frecvente: disfuncţii renale, proteinurie, insuficienţă renală.


Rare: oligurie.


Tulburări ale aparatului genital şi sânului:


Mai puţin frecvente: impotenţă.


Rare: ginecomastie.


Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:


Foarte frecvente: astenie.


Frecvente: oboseală.


Mai puţin frecvente: crampe musculare, tinitus, febră. Investigaţii diagnostice:


Frecvente: hipokaliemie, creşterea creatininei serice.


Mai puţin frecvente: creşterea ureei în sânge, hiponatremie.


Rare: elevarea enzimelor din ficat şi a bilirubinei serice.




CONTRAINDICAŢII


- Hipersensibilitate la enalapril sau la oricare din componenţii produsului;


- edem angioneurotic provocat de un inhibitor al enzimei de conversie, în antecedente;


- stenoză de arteră renală bilaterală sau pe rinichi unic funcţional;


- insuficienţă renală severă (clearance al creatininei sub 30 ml/min);


- perioada de sarcină şi alăptare.




SUPRADOZAJ


Sunt disponibile date limitate privind supradozajul la om. Cea mai importantă caracteristică asociată supradozajului este hipotensiunea arterială marcată, care debutează la şase ore dupa ingestia comprimatelor, concomitent cu blocarea sistemului renină-angiotensină şi stupoare. Simptomele asociate supradozajului cu inhibitori ai ECA pot include şoc circulator, tulburări electrolitice, insuficienţă renală, hiperventilaţie, tahicardie, palpitaţii, bradicardie, ameţeli, anxietate şi tuse. După ingestia a 300 mg, respectiv 440 mg enalapril, au fost raportate concentraţii plasmatice ale enalaprilului de 100 şi respectiv de 200 de ori mai mari decât cele observate după administrarea dozelor terapeutice. Tratamentul recomandat pentru supradozaj este administrarea de soluţie salină izotonă în perfuzie intravenoasă. Dacă apare hipotensiunea arterială, pacientul trebuie aşezat în clinostatism. Dacă sunt disponibile, pot fi luate în considerare tratamentul cu angiotensină II injectabil şi/sau administrarea intravenoasă de catecolamine. Dacă ingestia este recentă, trebuie luate măsuri menite să elimine


maleatul de enalapril (de exemplu, inducerea vărsăturii, lavaj gastric, administrare de absorbanţi şi sulfat de sodiu). Enalaprilul poate fi îndepărtat din circulaţia generală prin hemodializă. Pentru bradicardia rezistentă la tratament este indicată utilizarea pacemaker-ului. Semnele vitale, electrolitemia şi creatininemia trebuie monitorizate permanent.




ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE


Hipotensiunea arterială simptomatică


Hipotensiunea arterială simptomatică apare rareori la pacienţii hipertensivi, fără complicaţii. La pacienţii hipertensivi trataţi cu enalapril, hipotensiunea arterială simptomatică este mai probabil să apară dacă pacientul are depleţie volemică, de exemplu prin tratament diuretic, dietă hiposodată, dializă, diaree sau vărsături. Hipotensiunea arterială simptomatică a fost observată la pacienţii cu insuficienţă cardiacă asociată sau nu cu insuficienţa renală. Există o probabilitate mai mare ca aceasta să apară la acei pacienţi cu grade mai severe de insuficienţă cardiacă, după cum reflectă utilizarea dozelor mari de diuretice de ansă, hiponatremia sau deteriorarea funcţiei renale. La aceşti pacienţi, tratamentul trebuie iniţiat sub supraveghere medicală, iar pacienţii trebuie urmăriţi îndeaproape ori de câte ori doza de enalapril şi/sau diuretic este ajustată. O abordare terapeutică similară trebuie aplicată şi pacienţilor cu cardiopatii ischemice sau boli cerebrovasculare, la care o scădere marcată a tensiunii arteriale poate determina un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. În cazul în care apare hipotensiunea arterială, pacientul trebuie aşezat în clinostatism şi, dacă este necesar, se administrează perfuzii cu soluţie salină izotonă. Un răspuns hipotensiv tranzitoriu nu reprezintă o contraindicaţie pentru administrarea dozelor următoare, care, în mod normal, se pot administra fără complicaţii, în momentul în care tensiunea arterială a crescut ca urmare a creşterii volemiei. La unii pacienţi cu insuficienţă cardiacă, care au tensiune arterială normală sau mică, în timpul tratamentului cu enalapril poate să apără o scădere suplimentară a tensiunii arteriale sistemice. Acest efect este anticipat şi nu reprezintă, de obicei, un motiv pentru întreruperea tratamentului. Dacă hipotensiunea arterială devine simptomatică, pot fi necesare reducerea dozei şi/sau întreruperea tratamentului cu diuretic şi/sau enalapril. Stenoză aortică sau stenoza valvei mitrale/Cardiomiopatie hipertrofică


Similar tuturor vasodilatatoarelor, inhibitorii ECA trebuie utilizaţi cu precauţie la pacienţii cu stenoză aortică şi obstrucţie a ejecţiei din ventriculul stâng şi trebuie evitaţi în caz de şoc cardiogen şi obstrucţie hemodinamică semnificativă.


Insuficienţă renală


În caz de insuficienţă renală (clearance-ul creatininei < 80 ml/min), doza iniţială de enalapril trebuie ajustată în funcţie de clearance-ul creatininei pacientului şi ulterior, în funcţie de răspunsul pacientului la tratament. La aceşti pacienţi, monitorizarea regulată a potasemiei şi creatininemiei face parte din practica medicală normală. Insuficienţa renală asociată tratamentului cu enalapril este, de obicei, reversibilă, dacă este recunoscută prompt şi tratată corespunzător,


Hipertensiunea arterială renovasculară Atunci când pacienţii cu stenoză arterială renală bilaterală sau cu stenoză arterială renală pe rinichi unic sunt trataţi cu inhibitori ai ECA, există un risc crescut de hipotensiune arterială şi insuficienţă renală. Decompensarea funcţiei renale poate produce doar modificări moderate ale creatininei. La aceşti pacienţi, tratamentul trebuie iniţiat sub strictă supraveghere medicală, cu doze mici, stabilite treptat cu atenţie şi cu monitorizarea funcţiei renale.


Transplant renal


Nu există experinţă privind administrarea enalaprilului la pacienţii cu un transplant renal recent. Ca urmare, tratamentul cu enalapril nu este recomandat.


Insuficienţă hepatică


Foarte rar, administrarea de inhibitori ai ECA a fost asociată cu un sindrom care a debutat prin icter colestatic şi a evoluat până la necroză hepatică fulminantă şi (uneori) deces. Mecanismul acestui sindrom nu este cunoscut. La pacienţii cărora li se administrează inhibitori ai ECA şi dezvoltă icter sau la care valorile serice ale enzimelor hepatice cresc marcat, tratamentul cu inhibitori ai ECA trebuie întrerupt şi se va institui supraveghere medicală adecvată.


Neutropenie/Agranulocitoză


La pacienţi trataţi cu inhibitori ai ECA au fost raportate neutropenie /agranulocitoză, trombocitopenie şi anemie. Neutropenia este rară la pacienţii cu funcţie renală normală şi fără alte complicaţii. Enalaprilul trebuie administrat cu deosebită precauţie la pacienţii cu boli vasculare de colagen, la pacienţii trataţi cu imunosupresoare, alopurinol sau procainamidă sau la pacienţii care prezintă o combinaţie a acestor factori de risc, mai ales în cazul unei insuficienţe renale pre-existente. Unii dintre aceşti pacienţi au prezentat infecţii grave, care, în câteva cazuri, nu au răspuns la terapia intensivă cu antibiotice. Dacă enalaprilul este administrat acestor pacienţi, este recomandată monitorizarea regulată a numărului de leucocite, iar pacienţii trebuie instruiţi să raporteze orice semn al unei infecţii.


Hipersensibilitate/Edeme angioneurotice


Edemul angioneurotic al feţei, extremităţilor, buzelor, limbii, glotei şi/sau laringelui a fost raportat la pacienţii trataţi cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, incluzând enalapril. Acesta poate să apară în orice moment al tratamentului. În aceste cazuri, tratamentul cu enalapril trebuie imediat întrerupt şi trebuie instituită monitorizarea pacientului până la dispariţia completă a simptomelor, înainte de externarea acestuia. Pacienţii cu antecedente de edem angioneurotic independente de tratamentul cu inhibitori ai ECA pot prezenta risc crescut de edem angioneurotic când li se administrează un inhibitor ECA.


Reacţii anafilactice în timpul desensibilizării cu venin de Hymenoptera


Pacienţii trataţi cu inhibitori ai ECA în timpul desensibilizării cu venin de Hymenoptera au prezentat, rar, reacţii anafilactice care pot pune viaţa în pericol. Aceste reacţii pot fi evitate prin întreruperea temporară a tratamentului cu inhibitor ai ECA, înaintea procedurii de desensibilizare.


Reacţii anafilactice în timpul aferezei LDL


Pacienţii trataţi cu inhibitori ai ECA în timpul aferezei lipoproteinelor de mică densitate (LDL) cu sulfat de dextran au prezentat, rar, reacţii anafilactice care pot pune viaţa în pericol. Aceste reacţii pot fi evitate prin întreruperea temporară a tratamentului cu inhibitor al ECA înaintea fiecărei proceduri de afereză.


Pacienţii hemodializaţi


La pacienţii trataţi prin hemodializă în cadrul căreia se utilizează membrane cu flux mare (de ex., AN 69), trataţi concomitent cu inhibitori ai ECA, au fost raportate reacţii anafilactice. În cazul acestor pacienţi trebuie luată în considerare efectuarea dializei cu un alt tip de membrane sau tratamentul cu alte clase de medicamente antihipertensive.


Pacienţi cu diabet zaharat


În cazul pacienţilor cu diabet zaharat trataţi cu antidiabetice orale sau cu insulină, trebuie monitorizată strict glicemia în timpul primei luni de tratament cu inhibitor al ECA.


Tuse


S-a raportat tuse în legătură cu utilizarea inhibitorilor ECA. Caracteristic, tusea este neproductivă, persistentă şi dispare după întreruperea tratamentului. Inducerea tusei de către inhibitorul ECA trebuie luată în considerare în cadrul diagnosticului diferenţial al tusei.


Chirurgie/anestezie generală


La pacienţii la care se efectuează intervenţii chirurgicale majore sau care sunt anesteziaţi cu agenţi care produc hipotensiune arterială, enalaprilul poate bloca formarea angiotensinei II secundară eliberării compensatorii de renină. Dacă apare hipotensiunea arterială şi se consideră că este o consecinţă a acestui mecanism, ea poate fi corectată prin expansiune volemică.


Hiperpotasemie


Creşterea potasemiei a fost raportată la unii pacienţi trataţi cu inhibitori ai ECA, incluzând enalapril. Pacienţii cu risc de a dezvolta hiperpotasemie sunt cei cu insuficienţă renală, diabet zaharat sau cei trataţi concomitent cu diuretice care economisesc potasiu, suplimente de sare care conţin potasiu sau substituenţi ai sărurilor pe bază de potasiu; sau pacienţii trataţi cu alte medicamente asociate cu creşterea potasemiei (de exemplu, heparina). Dacă tratamentul concomitent cu medicamentele menţionate anterior este absolut necesar, se recomandă monitorizarea regulată a potasemiei.


Litiu


În general, nu este recomandată administrarea concomitentă a litiului cu enalaprilul.


Lactoza


Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.


Utilizarea la copii


Experienţa privind eficacitatea şi siguranţa utilizării la copiii hipertensivi cu vârsta peste 6 ani este limitată şi nu există experienţă în alte indicaţii. Pentru copiii cu vârsta peste 2 luni, datele farmacocinetice disponibile sunt limitate. Enalapril-BP nu este recomandat la copii pentru alte indicaţii decât hipertensiune arterială. Deoarece nu sunt disponibile date, enalapril nu este recomandat la nou-născuţi şi la copiii cu rata filtrării glomerurale < 30 ml/min/1,73 m2


Folosirea în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare:


Sarcina: tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) nu trebuie început în timpul sarcinii. În cazul în care continuarea tratamentului cu IECA nu este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie transferate la un tratament antihipertensiv alternativ cu profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. În momentul diagnosticării unei sarcini, tratamentul cu IECA trebuie oprit imediat şi, dacă este cazul, se începe un tratament alternativ.


Alăptarea: utilizarea enalaprilului nu este recomandată în timpul alăptării.




Efecte privind capacitatea de a conduce autovehicule şi de a manevra utilaje:


Când se conduc vehicule sau se folosesc utilaje trebuie să se ia în considerare că, ocazional, pot să apară ameţeli sau oboseală.




INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE ȘI ALTE TIPURI DE INTERACȚIUNI Diuretice ce reţin potasiul şi suplimentele de potasiu


Inhibitorii ECA atenuează pierderile de potasiu induse de diuretice. Diureticele ce reţin potasiul (de ex. spironolactona, triamterenul sau amiloridul), suplimentele de potasiu, sau substituentele de sare ce conţin potasiu, pot produce o creştere semnificativă a potasemiei. În cazul în care este indicată utilizarea concomitentă din cauza unei hipopotasemii demonstrate, este necesară precauţie şi monitorizarea frecventă a potasemiei.


Diuretice (tiazidice sau de ansă)


Tratamentul anterior cu doze mari de diuretice produce scăderea volumului circulant şi risc de hipotensiune la iniţierea tratamentului cu enalapril. Efectele hipotensive pot fi reduse prin întreruperea tratamentului cu diuretice, prin creşterea volumului circulant, prin administrare de sare sau iniţierea terapiei cu doze mici de enalapril.


Alte antihipertensive


Administrarea concomitentă poate creşte efectul hipotensiv al enalaprilului. Utilizarea concomitentă cu nitroglicerina sau alţi nitraţi, sau alte vasodilatatoare poate reduce adiţional tensiunea arterială.


Litiu


După administrarea concomitentă a litiului şi IECA, a fost raportată o creştere reversibilă a concentraţiilor plasmatice ale litiului şi a toxicităţii acestuia. Utilizarea concomitentă a diureticelor tiazidice poate creşte adiţional nivelele litemiei şi riscul de toxicitate al litiului, în tratamentul concomitent cu IECA. Utilizarea enalaprilului concomitent cu litiul nu este recomandată, dar, în caz de necesitate, se recomandă monitorizarea atentă a nivelelor litemiei


Antidepresive triciclice/Antipsihotice/Anestezice/Narcotice


Administrarea concomitentă a anumitor anestezice, antidepresive triciclice şi antipsihotice, împreună cu IECA poate duce la reducerea adiţională a tensiunii arteriale.


Antiinflamatorii nesteroidiene (AINS)


Administrarea cronică a AINS poate reduce efectul antihipertensiv al IECA. AINS şi IECA produc un efect aditiv asupra creşterii potasemiei şi poate rezulta afectarea funcţiei renale. Aceste efecte sunt, de obicei, reversibile. Rareori, poate apărea insuficienţa renală, în special la pacienţii cu funcţia renală afectată, de exemplu la vârstnici şi pacienţii deshidrataţi.


Simpatomimetice


Simpatomimeticele pot reduce efectele antihipertensive ale IECA.


Antidiabetice


Studiile epidemiologice au sugerat faptul că utilizarea concomitentă de IECA şi antidiabetice (insulină, antidiabetice orale) pot produce o creştere a efectului hipoglicemiant, cu apariţia riscului de hipoglicemie. Acest fenomen apare mai ales în primele săptămâni de terapie combinată, la pacienţi cu afectare renală.


Alcool


Alcoolul creşte efectul hipotensiv al IECA.


Acidul acetilsalicilic, tromboliticele şi β blocantele


Enalaprilul poate fi administrat în siguranţă în combinaţie cu acidul acetilsalicilic (în doze cardiologice), trombolitice şi β blocante.




PREZENTARE, AMBALAJ


Comprimate 2,5 mg, 5 mg, 10 mg sau 20 mg.


Câte 20 comprimate în blistere.


Câte 1 sau 3 blistere însoţite de instrucţiunea de administrare în cutie de carton.




PĂSTRARE


A se păstra la temperaturi sub 25 °C.


A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.




TERMEN DE VALABILITATE


3 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.




STATUTUL LEGAL


Cu prescripţie medicală.




DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE


SC Balkan Pharmaceuticals SRL


str. N. Grădescu, 4 mun. Chişinău,


Republica Moldova




NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI


SC Balkan Pharmaceuticals SRL


str. N. Grădescu, 4 mun. Chişinău,


Republica Moldova
Vezi descrierea completă
NEW
Cod produs: 12315
Acest produs este disponibil în următoarele farmacii
Top sezon
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 5
Cod produs: 42957
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 28
Cod produs: 11658
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 6
Cod produs: 11304
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 7
Cod produs: 11434
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 10
Cod produs: 10779
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 25
Cod produs: 17280
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 95
Cod produs: 36144
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 13
Cod produs: 50430
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 11
Cod produs: 51873
Oferte Speciale
NEW
Promoție
Preț produs în pct: 2435
Cod produs: 54878
NEW
Promoție
Preț produs în pct: 2517
Cod produs: 57250
NEW
Promoție
Preț produs în pct: 2415
Cod produs: 58042
NEW
Promoție
Preț produs în pct: 427
Cod produs: 55022
MaxiVita Premium ACNESTOP
Acneea nu este doar o problemă de adolescență, dar se poate întâlni și în rîndul adulților. Există mulți factori care contribuie la formarea acneii , a punctelor negre și a altor probleme de pielii. Acestea includ dezechilibre hormonale, nutriție și îngrijire necorespunzătoare a pielii. Pielea este o imagine a stării interne a corpului nostru. Prin urmare, este important să o curățăm și să o completăm cu un deficit de nutrienți.