Axone-L pulb.+solv./sol. inj. 1000 mg N1 + 3,5 ml N1

Cod produs: 52635
Divizarea: 1
Doza concentratia: 1000
Forma: pulb.+solv./sol. inj.
Producator: Cadila Pharmaceuticals Ltd
Tara: India
eliberat doar cu rețetă!


AXONE-L

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

DENUMIREA COMERCIALĂ

Axone-L

DCI-ul substanţei active

Ceftriaxonum

COMPOZIŢIA

1 flacon conţine:

substanţa activă: ceftriaxonă sodică în recalcul la ceftriaxonă - 1000 mg.
1 fiolă cu solvent conţine: soluţie lidocaină 1%-3,5 ml

FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI

Pulbere cristalină de culoare albă sau aproape albă.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC

Antibiotice
β-lactamice, cefalosporine, J01DD04.
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

Proprietăţile farmacodinamice
Axone-L (Ceftriaxona) este o cefalosporină de generaţia III-a. Posedă acţiune bactericidă, rezultată din inhibarea sintezei peretelui celular şi moartea celulei. Preparatul are un spectru larg de acţiune, activ faţă de microorganisme gram-negative şi gram-pozitive (aerobe şi anaerobe):

Microorganisme frecvent sensibile
Microorganisme aerobe gram-pozitive: Staphylococcus spp. MSa coagulazo-negative (inclusiv S. epidermis)*, Staphylococcus aureus MSb *, Streptococcus spp. din grupa B (Streptococcus agalactiae), Streptococcus bovis, Streptococcus pneumoniae*, streptococii din grupa A (Streptococcus pyogenes)*, Streptococcus viridans*. Microorganisme aerobe gram-negative: Citrobacter spp. (inclusiv C. freundii), Escherichia coli*, Haemophilus influenzae (inclusiv beta-lactamază positive)c*, Haemophilus para-influenzae*, Klebsiella spp. (inclusiv K. pneumoniae şi K. oxytoca)*, Moraxella catarrhalis*, Morganella morganii*, Neisseria gonorrhoea (inclusiv penicillin-resistente)*, Neisseria meningitidis*, Proteus spp. (inclusiv P. mirabilis şi P. vulgaris)*, Salmonella spp. (inclusiv S. typhimurium), Serratia spp. (inclusiv Serratia marsescens)*, Shigella spp.
Anaerobe:
Clostridium spp. *

Microorganisme pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Microorganisme aerobe gram-negative: Pseudomonas aeruginosa +, Enterobacter spp. (inclusiv E. aerogenes and E. cloacae)*+, Acinetobacter spp. (inclusiv A. baumanii şi A. calcoaceticus)*+.
Anaerobe: Bacteroides spp. * Peptostreptococcus spp. *

Microorganisme cu rezistenţă naturală
Microorganisme aerobe gram-pozitive: Staphylococcus spp. MRd coagulazo-negative (inclusiv S. epidermidis), MRe Staphylococcus aureus, Enterococcus spp. Microorganisme aerobe gram-negative: Listeria monocytogenes, Mycoplasma spp. , Stenotrophomonas maltophilia, Ureaplasma urealyticum. Altele: Chlamydia spp.
Notă:
a - Stafilococcus spp. meticilin-susceptibile coagulazo-negative.
b - Stafilococcus spp. meticilin-susceptibile.
c - tulpini nesensibile (fără o rezistenţă definită).
d - Stafilococcus spp. meticilin-rezistente coagulazo-negative.
e - Stafilococcus spp. meticilin-rezistente.
* - specii la care eficacitatea ceftriaxonei a fost demonstrată in vitro şi in vivo.
+ - specii pentru care rate majore de rezistenţă au fost observate într-una sau mai multe regiuni din cadrul UE.
Proprietăţile farmacocinetice
Farmacocinetica ceftriaxonei este determinată în mare măsură de concentraţia plasmatică şi cuplarea cu proteinele plasmatice. Fracţia liberă (necuplată) de preparat constituie aproximativ 5%, crescând la 15% la o concentraţie de 300 mg/l. Datorită conţinutului mic de proteine, concentraţia ceftriaxonei în spaţiul interstiţial este mai mare decât cea plasmatică. Concentraţia plasmatică medie după administrarea intravenoasă în bolus în doză de 500 mg este de circa 120 μg/ml şi circa 200 μg/ml în doză de 1 g, nivele medii de 250 μg/ml se realizează după perfuzia a 2 g preparat în circa 30 min. Axone-L, administrat intramuscular în doză de 500 mg, realizează concentraţii plasmatice de circa 40-70 μg/ml timp de o oră. Biodisponibilitatea preparatului după administrarea intramusculară constituie 100%. Ceftriaxona se excretă preponderent sub formă nemodificată: cu urina - circa 60% (prin filtrare glomerulară), restul - cu bila şi pe cale intestinală. Clearance-ul plasmatic general este de 10-22 ml/min, clearance-ul renal - 5-12 ml/min. Un avantaj notabil al preparatului este timpul de înjumătăţire de aproximativ 8 ore, ce permite administrarea preparatului 1 dată pe zi la majoritatea pacienţilor. Timpul de înjumătăţire nu depinde semnificativ de doză, calea de administrare şi frecvenţa administrării.
Farmacocinetica în situaţii clinice speciale Copii
&În prima săptămână de viaţă, 80% din doză administrată se excretă cu urina; în prima lună gradul de eliminare renală scade la niveluri similare cu ale adulţilor. La sugarii cu vârsta mai mică de 28 zile timpul de înjumătăţire mediu este de obicei de doua-trei ori mai mare decât la adulţii tineri.
Vârstnici La persoanele cu vârstă peste 75 ani timpul de înjumătăţire mediu este de asemenea de 2-3 ori mai mare decât în grupul adulţilor tineri. Ca şi în cazul tuturor cefalosporinelor, scăderea funcţiei renale la vârstnici poate conduce la o creştere a timpului de înjumătăţire, care însă nu necesită modificarea regimului de dozare.

Tulburări ale funcţiei renale/hepatice La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale sau hepatice farmacocinetica ceftriaxonei se modifică neesenţial, iar timpul de înjumătăţire creşte foarte puţin. Dacă funcţia renală este afectată, eliminarea biliara a ceftriaxonei este crescută; în caz de afectare a funcţiei hepatice eliminarea renală este crescută. Ceftriaxona penetrează membranele cerebrale inflamate şi intacte, atingând în lichidul cefalorahidian concentraţii ce constituie 4-17% din concentraţia plasmatică.
INDICAŢII TERAPEUTICE

Axone-L se administrează în tratamentul următoarelor afecţiuni infecţios-inflamatorii:

- pneumonii;

- septicemii;

- meningite;

- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi;

- infecţii la pacienţii neutropenici;

- gonoree;

- profilaxia infecţiilor chirurgicale.
Tratamentul poate fi iniţiat înainte de aflarea rezultatelor testelor de susceptibilitate. Trebuie de ţinut cont de ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE

Axone-L se administrează intramuscular şi intravenos după reconstituirea soluţiei conform recomandărilor de mai jos. Se recomandă administrarea soluţiilor proaspăt preparate.
Modul de preparare a soluţiei injectabile Pentru administrare intramusculară 1 g ceftriaxonă se dizolvă în 3,5 ml soluţie injectabilă de lidoicaină 1%. Soluţia obţinută se administrează intramuscular profund. Dozele mai mari de 1 g trebuie divizate şi administrate în mai multe locuri.
Pentru administrare intravenoasă1 g ceftriaxonă se dizolvă în 10 ml apă pentru injecţii. Soluţia obţinută se administrează intravenos timp de cel puţin 2-4 min direct în venă sau prin tubul de perfuzie intravenoasă. Solvenţii care conţin calciu ( de ex. soluţia Ringer sau Hartmann) nu trebuie utilizaţi pentru a dizolva ceftriaxona sau pentru diluarea soluţiei de preparat reconstituită pentru administrare intravenoasă, deoarece se pot forma precipitate. Precipitarea ceftriaxonei-calciu poate avea loc de asemenea la administrarea ceftriaxonei prin acelaşi sistem de perfuzie intravenoasă prin care se administrează soluţii perfuzabile care conţin calciu. Prin urmare, ceftriaxona nu trebuie amestecată sau administrată concomitent cu preparate cu conţinut de calciu. Doza şi modul de administrare sunt determinate de severitatea infecţiei, susceptibilitatea agentului patogen şi starea pacientului.
Adulţi şi copii cu vârsta peste 12 ani: doza nictemerală uzuală este de 1 g; în infecţii severe - 2-4 g/zi, administrate de obicei o dată pe zi. Durata terapiei depinde de evoluţia maladiei. Administrarea preparatului trebuie continuată încă minim 48-72 ore după dispariţia febrei sau obţinerea rezultatelor microbiologice negative. &În gonoreea necomplicată acută preparatul se administrează intramuscular în doza unică de 250 mg, fără administrarea concomitentă a probenecidului. &În perioada perioperatorie se administrează intramuscular sau intravenos lent 1 g preparat. &În chirurgia colorectală se administrează 2 g preparat intramuscular (în doze divizate în diferite locuri de injectare), intravenos lent sau prin perfuzie intravenoasă lentă, în asociere cu un agent adecvat cu acţiune asupra bacteriilor anaerobe.
Pacienţii vârstnici La pacienţii vârstnici cu funcţia renală şi hepatică intactă nu este necesară ajustarea dozei.
Copii nou-născuţi La nou-născuţi durata perfuziei intravenoase nu trebuie să fie mai mică de 60 min pentru a diminua deplasarea bilirubinei de pe albumine, reducând astfel riscul apariţiei encefalopatiei bilirubinice.
Copii cu vârsta sub 12 ani Doza terapeutică uzuală este de 20-50 mg/kg masă corporală, administrată 1 dată pe zi. &În tratamentul infecţiilor severe se administrează câte 80 mg/kg, cu excepţia nounăscuţilor prematuri, la care doza nictemerală nu va depăşi 50 mg/kg. Copiilor cu greutatea corporală 50 kg şi mai mult preparatul se administrează în doze uzuale. Dozele de 50 mg/kg şi mai mari se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă lentă, timp de cel puţin 30 min. Se recomandă evitarea dozelor mai mari de 80 mg/kg din cauza riscului major de formare a precipitatelor biliare.
Pacienţi cu insuficienţă renală/hepatică La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară reducerea dozei cu condiţia unei funcţii hepatice intacte. &În faza pre-terminală a insuficienţei renale (clearance-ul creatininei <10 ml/min) doza nictenerală nu trebuie să depăşească 2 g. La pacienţii cu insuficienţă renală severă asociată cu insuficienţă hepatică se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice la intervale regulate şi ajustarea dozei. La pacienţii dializaţi nu este necesară suplimentarea dozei după şedinţa de dializă. Este necesară monitorizarea concentraţiei plasmatice pentru a stabili necesitatea ajustării regimului de dozare, deoarece viteza eliminării preparatului poate fi redusă. La pacienţii cu insuficienţă hepatică nu este necesară reducerea dozei cu condiţia unei funcţii renale intacte.
REACŢII ADVERSE

Efectele adverse apărute sunt de obicei uşoare şi tranzitorii. Reacţii adverse severe, uneori fatale, au fost raportate la nou-născuţi, inclusiv prematuri (cu vârsta <28 zile), trataţi cu ceftriaxonă intravenos în asociere cu preparate de calciu. Precipitatele de ceftriaxonă-calciu au fost depistate post-mortem în plămâni şi rinichi. Riscul mare de formare a precipitatelor la nou-născuţi se datorează volumului de sânge redus şi timpul de înjumătăţire mai mare comparativ cu adulţii.
Convenţia MedDRA privind frecvenţa Foarte frecvente (>1/10)

Frecvente (>1/100 şi <1/10

Mai puţin frecvente (>/1000 şi< 1/100)

Rare (>1/10000 şi <1/1000

Foarte rare(<1/10000)

Cu fercvenţă necunoscută( care nu pot fi estimate din datele disponobile)

Infecţii şi infestări:
rare - suprainfecţii cauzate de microorganisme non-sensibile la preparat (fungi, levuri, etc. ), colită pseudomembranoasă cauzată de Clostridium difficile. Tulburări hematologice şi limfatice: frecvente - anemie de orice grad, anemie hemolitică, granulocitopenie, leucopenie, neutropenie, trombocitopenie, eozinofilie; rare - hemoliză letală, prelungirea timpului protrombinic, asociat cu apariţia hemoragiilor şi peteşiilor, în special la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică, malnutriţi, cu un nivel scăzut de vitamina K, care administrează ceftriaxonă timp îndelungat; foarte rar - tulburări de coagulare sanguină; cu frecvenţă necunoscută - agranulocitoză.
Tulburări ale sistemului nervos
: rare - cefalee, vertij; la administrarea în doze mari pacienţilor cu insuficienţă renală - convulsii.
Tulburări gastrointestinale
: frecvente - scaune moi sau diaree (uneori poate fi un simptom al colitei pseudomembranoase), greaţă, vomă, stomatită, glosită; rar - dureri abdominale.
Tulburări hepatobiliare:
rare - hepatită şi/sau icter colestatic, creşterea concentraţiei enzimelor "hepatice", majorarea tranzitorie a indicilor funcţiei hepatice, formarea precipitatelor biliare de ceftriaxonă-calciu, în special la administrarea dozelor de peste 2 g/zi la adulţi sau a dozelor echivalente la copii. Aceste precipitate apar mai frecvent la copii. La administrarea dozelor de 2 g şi mai mult precipitatele formate pot cauza apariţia simptomatologiei clinice. La apariţia simptomelor clinice se recomandă managementul lor nechirurgical şi suspendarea tratamentului. După sistarea administrării preparatului precipitatele biliare de obicei dispar. Riscul formării precipitatelor biliare este mai mare la o durată a tratamentului peste 14 zile, la pacienţi cu insuficienţă renală, deshidratare, alimentare parenterală totală. Foarte rar - pancreatită.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
: ocazionale - erupţii maculo-papuloase, exantem, prurit, urticarie, edem, dermatite alergice; foarte rare - reacţii cutanate severe, inclusiv eritem multiform, sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell). Reacţii de hipersensibilitate: ocazionale - frisoane, reacţii anafilactice sau de tip anafilactic (bronhospasm); rare - febră medicamentoasă, frisoane

Tulburări renale şi ale căilor urinare
: rare - glucozurie, oligurie, hematurie, hipercreatininemie, necroză tubulară renală acută; foarte rar - formarea precipitatelor renale, în special la copii cu vârsta peste 3 ani, trataţi cu doze nictemerale mari (ce depăşesc 80 mg/kg sau cu doze generale mai mari de 10 g), care prezintă alţi factori de risc - restricţii lichidiene, deshidratare, regim de pat, pacienţi imobilizaţi, etc. Apariţia precipitatelor renale poate fi simptomatică sau asimptomatică, poate conduce la insuficienţă renală şi anurie, de obicei reversibile după sistarea tratamentului.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
rare - dureri sau disconfort în locul injectării intramusculare imediat după administrare, de obicei bine tolerate şi tranzitorii. Injecţiile intramusculare fără lidocaină sunt dureroase. Flebită în locul injecţiei intravenoase, riscul apariţiei căreia poate fi minimizat prin injectarea intravenoasă lentă (timp de cel puţin 2-4 min).
Investigaţii diagnostice:
administrarea preparatului poate determina apariţia rezultatelor fals-pozitive ale testului Coombs, a testelor de determinare a glucozuriei prin metode neenzimatice.
CONTRAINDICAŢII

Hipersensibilitate la ceftriaxonă, alte cefalosporine, antibiotice beta-lactamice şi la excipienţii preparatului. La pacienţii cu hipersensibilitate la peniciline trebuie de ţinut cont de probabilitatea dezvoltării reacţiilor alergice încrucişate. Nou-născuţi cu hiperbilirubinemie, prematuri (risc de encefalopatie bilirubinică). Nou-născuţi prematuri până la vârsta de 41 săptămâni (săptămâni de gestaţie până la naştere + săptămâni de viaţă). Nou-născuţi la termen (cu vârsta până la 28 zile) cu icter, hipoalbuminemie, acidoză, care necesită terapie concomitentă cu preparate intravenoase de calciu din cauza riscului formării precipitatelor de ceftriaxonă-calciu. Trebuie excluse contraindicaţiile pentru administrarea lidocainei înainte de administrarea intramusculară a preparatului.
SUPRADOZAJ

Simptome:
greaţă, vomă, diaree.
Tratament
: simptomatic. Antidot specific nu există. Efectuarea hemodializei sau dializei peritoneale nu reduce concentraţiile plasmatice înalte ale preparatului.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE

Nu se recomandă depăşirea dozelor prescrise.
Soluţia preparată cu utilizarea lidoicainei în calitate de solvent se va administra numai intramuscular. Riscul dezvoltării şocului anafilactic nu se exclude chiar şi în cazul colectării anamnezei complete. &Înainte de iniţierea terapiei este necesară interogarea riguroasă a pacientului în scopul determinării dacă pacientul a avut reacţii alergice în antecedente la administrarea ceftriaxonei, cefalosporinelor, penicilinelor sau antibioticelor betalactamice. Ceftriaxona este contraindicată la pacienţii cu antecedente de reacţii alergice la administrarea altor cefalosporine; cu reacţii alergice imediate sau tardive severe la administrarea penicilinelor sau altor antibiotice beta-lactamice. La pacienţii cu insuficienţă renală severă asociată cu insuficienţă hepatică este necesară reducerea dozei. Similar altor cefalosporine, ceftriaxona poate deplasa bilirubina din legăturile cu albuminele serice. Prin urmare nu trebuie administrată nou-născuţilor, în special prematurilor cu risc de dezvoltare a encefalopatiei bilirubinice. Sunt descrise cazuri letale de precipitate de ceftriaxonă-calciu în plămâni şi rinichi la nou-născuţii prematuri şi născuţi la termen cu vârsta sub 1 lună. Cel puţin unuia dintre ei i s-a administrat ceftriaxonă şi calciu în timp diferit şi prin diferite locuri de acces intravenos. Nou-născuţii prezintă un risc sporit de apariţie a precipitatelor de ceftriaxonă-calciu comparativ cu alte grupuri de vârstă. Pacienţilor de orice vârsta ceftriaxona nu se va amesteca sau administra concomitent cu soluţii intravenoase cu conţinut de calciu, chiar şi prin sisteme diferite de perfuzie şi în locuri diferite. Cu toate acestea, la pacienţii cu vârsta peste 28 zile ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu pot fi administrate consecutiv una după alta prin sisteme de perfuzie şi locuri de perfuzie diferite sau cu condiţia ca sistemele de perfuzie să fie înlocuite după fiecare preparat sau spălate bine între perfuziile consecutive cu soluţie fiziologică. La pacienţii care necesită perfuzia continuă a soluţiilor pentru alimentare parenterală totală (TPN-soluţii) cu conţinut de calciu trebuie evaluată probabilitatea utilizării altor remedii antibacteriene, care nu prezintă risc de formare a precipitatelor. Dacă totuşi, administrarea ceftriaxonei la această categorie de pacienţii este strict necesară, se recomandă administrarea concomitentă a TNP-soluţiilor cu conţinut de calciu şi a ceftriaxonei prin diferite sisteme de perfuzie şi în diferite locuri. Ca metodă alternativă se recomandă oprirea perfuziei TNP-soluţiilor cu conţinut de calciu pe durata perfuziei ceftriaxonei cu condiţia spălării sistemelor de perfuzie între perfuziile preparatelor. La examenul ultrasonografic al vezicii biliare au fost detectate umbre care au fost confundate cu calculii biliari, de obicei la administrarea dozelor superioare celor recomandate. Umbrele detectate prezintă precipitate de ceftriaxonă-calciu şi dispar după finisarea sau suspendarea tratamentului. Aceste precipitate rareori sunt asociate cu apariţia simptomaticii, care necesită management conservativ nechirurgical. Suspendarea tratamentului este la discreţia medicului. Precipitatele pot apărea la pacienţii de orice vârstă, dar sunt mai probabile la sugari şi copii mici, care administrează doze mai mari raportate la greutatea corporală. La copii trebuie evitate dozele ce depăşesc 80 mg/kg din cauza riscului de apariţie a precipitatelor biliare. Cefalsporinele tind să fie absorbite pe suprafaţa eritrocitelor şi interacţionează cu anticorpii, determinând apariţia rezultatelor fals-pozitive a testului Commbs şi anemie hemolitică uşoară. Sub acest aspect poate exista o oarecare re activi tate încrucişată cu penicilinele. &În timpul tratamentului se recomandă monitorizarea sistematică a hemogramei (hemoglobină, eritrocite, leucocite, plachete, timpul protrombinic). Cefalosporinele pot cauza hemoragii determinate de hipoprotrombinemie şi trebuie să fie administrate cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică, malnutriţi, cu deficit de vitamina K, de asemenea la pacienţii care administrează cefalosporine timp îndelungat, care prezintă risc sporit de dezvoltare a hipoprotrombinemiei. La pacienţii trataţi cu ceftriaxonă au fost raportate cazuri de pancreatită cauzată de obstrucţie biliară, în special la pacienţii cu prezenţa factorilor de risc pentru stazabiliară şi colelitiază, de ex. terapie majoră precedentă, maladii severe, alimentaţie parenterală totală. Ca urmare a tratamentului cu ceftriaxonă, ca şi în cazul altor remedii antibacteriene, se pot dezvolta superinfecţii cu fungi, levuri. &În cazuri rare se poate dezvolta colită pseudomembranoasă, asociată cu Clostridium difficile, care poate varia de la diaree uşoară până la colită fatală. Tratamentul cu agenţi antibacterieni alterează flora normala a colonului, care duce la creşterea exagerată de C. difficile. Tulpinile C. difficile hipertoxin-producătoare pot cauza morbiditate crescută şi mortalitate; aceste infecţii pot fi refractare la terapia cu remedii antimicrobiene şi pot necesita colectomie. Diagnoza de colită pseudomembranoasă trebuie să fie luată în considerare la toţi pacienţii care prezintă diaree după administrarea antibioticelor. Este necesară o interogare atentă a pacientului, deoarece apariţia colitei pseudomembranoase a fost raportată şi peste două luni de la administrarea agenţilor antibacterieni. Dacă colită pseudomembranoasă este suspectată sau confirmată, poate fi necesară suspendarea administrării preparatului. Se recomandă monitorizarea echilibrului hidro-electrolitic, suplimentarea cu proteine, tratamentul cu antibiotice active faţă de C. difficile, evaluarea chirurgicală conform indicaţiilor clinice. Fiecare gram ceftriaxonă sodică conţine aproximativ 3,6 mmol sodiu. Acest lucru ar trebui să fie luat în consideraţie la pacienţii cu dietă sodică controlată.

Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Ceftriaxona penetrează bariera placentară. Nu a fost studiată siguranţa administrării preparatului în timpul sarcinii, de aceea se va administra în perioada de sarcină numai în prezenţa indicaţiilor absolute. Cantităţi mici de ceftriaxonă se excretă în laptele matern. La necesitatea administrării preparatului în perioada de lactaţie alimentarea la sân trebuie întreruptă.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Administrarea preparatului poate fi asociată cu vertije, care pot afecta capacitatea de conducere a autovehiculelor şi de manevrare a utilajelor.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI

Nu se recomandă utilizarea solvenţilor care conţin calciu (de ex. soluţie Ringer sau Hartmann) pentru a dizolva pulberea de ceftriaxonă sau pentru a dilua soluţia reconstituită pentru administrare intravenoasă, deoarece se poate forma precipitat. Precipitarea ceftriaxonei-calciu poate apărea, de asemenea, la amestecarea ceftriaxonei cu soluţii care conţin calciu în acelaşi sistem pentru administrare intravenoasă. Ceftriaxona nu trebuie administrată concomitent cu soluţii pentru administrare intravenoasă care conţin calciu, inclusiv perfuziile continue de soluţii pentru alimentare parenterală care conţin calciu. Cu toate acestea, la pacienţii cu excepţia nou-născuţilor, ceftriaxona şi soluţiile care conţin calciu pot fi administrate consecutiv, una după alta, în cazul în care liniile de perfuzie sunt bine spălate între perfuzii cu un lichid compatibil. &În studiile in vitro cu utilizarea plasmei colectate de la adulţi şi din sângele din cordonul ombilical la copii nou-născuţi s-a demonstrat, că nou-născuţi prezintă un risc crescut de formare a precipitatelor de ceftriaxonă-calciu. Eliminarea de ceftriaxonei nu este afectată de probenecid.
Antibiotice aminoglicozide şi diuretice:
administrarea concomitentă a dozelor mari de ceftriaxonă şi diuretice potente (furosemid) nu afectează funcţia renală. Nu există nici o dovadă că ceftriaxona creşte toxicitatea renală a aminoglicozidelor.
Alcool
: nu s-au observat efecte similare disulfiramului după administrarea concomitentă a ceftriaxonei cu alcool. Ceftriaxona nu conţine o molecula de N metiltiotetrazol, asociată cu o posibilă intoleranţă la etanol şi probleme hemoragice, caracteristice pentru alte cefalosporine.
Antibiotice:
au fost observate efecte antagoniste la administrarea concomitentă cu cloramfenicol.
Anticoagulante:
deoarece ceftriaxona posedă un lanţ N-metiltiotriazinic lateral, aceasta ar putea determina un potenţial de inducere a hipoprotrombinemiei, care rezultă într-un risc crescut de sângerare la pacienţii trataţi cu anticoagulante.
Contraceptive orale:
ceftriaxona poate afecta în mod negativ eficacitatea contraceptivelor orale hormonale. &În consecinţă, este recomandabil să se utilizeze măsuri contraceptive suplimentare (non-hormonale) în timpul tratamentului şi în luna următoare tratamentului cu ceftriaxonă. Ceftriaxona este incompatibilă cu amsacrină, vancomicină, fluconazol şi aminoglicozide.
Interferenţa cu testele de laborator La pacienţii trataţi cu ceftriaxona, testul Coombs în cazuri rare poate fi fals-pozitiv. Ceftriaxona, la fel ca şi alte antibiotice, poate duce la teste fals-pozitive pentru galactozemie. De asemenea, determinarea glucozei în urină prin metode nonenzimatice (Benedict, Fehling, Clinitest) poate da rezultate fals pozitive. Din acest motiv determinarea glucozei în urină în timpul tratamentului cu ceftriaxona trebuie să fie efectuată prin metode enzimatice.
Incompatibilităţi

Soluţiile care conţin ceftriaxonă nu trebuie amestecate sau adăugate la soluţii care conţin alte medicamente, cu excepţia soluţiei lidocaina 1% (numai pentru injecţii intramusculare). Solvenţii care conţin calciu (de ex. soluţia Ringer, soluţia Hartmann) nu trebuie să fie utilizate pentru dizolvarea ceftriaxonei sau pentru diluarea în continuare a soluţiei reconstituite pentru administrare intravenoasă, deoarece se poate forma precipitat. Ceftriaxona nu trebuie amestecată sau administrată concomitent cu soluţii care conţin calciu. Ceftriaxona nu este compatibilă cu amsacrină, vancomicină, fluconazol, aminoglicozide, pentamidină, fosfat de clindamicină şi labetalol.
PREZENTARE, AMBALAJ

Pulbere pentru soluţie injectabilă câte 1000 mg în flacoane şi soluţie lidocaină 1%-3,5 ml în fiole. Câte 1 flacon şi 1 fiolă împreună cu instrucţiunea pentru administrare în cutie de carton.
PĂSTRARE

A se păstra la loc ferit de lumină, la temperatura sub 30 °C.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se administra după expirarea termenului de valabilitate, indicat pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescripţie medicală.
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE &ÎNREGISTRARE

Cadila Pharmaceuticals Limited

1389, Dholka, District Ahmedabad, Gujarat State, INDIA

NUMĂRUL ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI

Cadila Pharmaceuticals Limited 1389, Dholka, District Ahmedabad, Gujarat State, INDIA

Atenționare! Nu trebuie să folosiți informațiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau de înlocuire a medicamentelor și a tratamentelor prescrise de personalul medical autorizat. Toate informațiile din acest site sunt publicate cu scop informativ și pot conține unele erori, vă rugăm să vă ghidați doar după informația din prospect! Rareori informația de pe pagină poate conţine inadvertenţe: fotografia are caracter informativ şi poate, fi modificat de către producător fără preaviz sau pot conţine erori.

Vezi descrierea completă
Top sezon
Top sezon
Preț produs în pct: 7
Cod produs: 42957
Top sezon
Preț produs în pct: 69
Cod produs: 39022
NEW
Top sezon
Preț produs în pct: 292
Cod produs: 64072
Top sezon
Cod produs: 12123
Top sezon
Preț produs în pct: 971
Cod produs: 62178
Oferte Speciale
Promoție
Preț produs în pct: 267
Cod produs: 61835
RECOMANDĂM
Capsule Anti-Age: Colagen, Acid Hialuronic și Carcinină
În lupta împotriva semnelor îmbătrânirii, inovațiile din domeniul cosmetologiei și nutriției oferă soluții tot mai eficiente și accesibile. Printre aceste soluții, capsulele Anti-Age cu Colagen, Acid Hialuronic și Carcinina se numără printre cele mai populare și apreciate suplimente. Ele promit nu doar o piele mai fermă și mai elastică, dar și o îmbunătățire a sănătății generale a țesuturilor. Haideți să explorăm împreună cum funcționează aceste ingrediente și ce beneficii aduc ele.