Metoprolol sol. inj. 1 mg/ml 5 ml N5x2 (Balkan)

METOPROLOL

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS

METOPROLOL

DCI-ul principiilor active:

Metoprololum

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ:

Componenţa pentru o fiolă de 5 ml:

Substanțe active:Tartrat de metoprolol 0,005 g Ph. Eur.

Excipienți:Clorură de sodiu 0,045 g Ph. Eur. Apă pentru injecţii până la 5 ml Ph. Eur

3. FORMA FARMACEUTICĂ:

Soluție injectabilă.

4. PARTICULARITĂŢI CLINICE.

Indicaţii terapeutice:

Perturbari ale ritmului cardiac inclusiv tahicardia supraventriculara. Infarct miocardic suspectat sau confirmat.

Doze şi mod de administrare:

Aritmii cardiace:

Initial 5 mg injectat intravenos cu o rata de 1-2 mg pe minut. Injectia poate fi repetata la intervale de 5 minute pana cand se obtine un raspuns satisfacator. In general, doza totala de 10-15 mg s-a dovedit a fi suficienta. Doze de 20 mg sau mai mari nu vor aduce beneficii terapeutice suplimentare.

Infarct miocardic: Metoprolol va fi administrat intravenos imediat ce simptomele indica un infarct miocardic acut. Acest tratament va fi initiat de preferinta pe sectia de coronarieni sau pe sectii similare imediat dupa stabilizarea starii hemodinamice a pacientului. Se vor administra trei injectii a cate 5 mg in bolus, la intervale de 5 minute, in functie de starea hemodinamica a pacientului (A se vedea "Contraindicatii" si "Precautii speciale"). La pacientii care au tolerat doza intravenoasa totala (15 mg), se va initia tratamentul cu metoprolol 50 mg de patru ori pe zi sau cu doza corespunzatoare de metoprolol comprimate la 15 minute dupa ultima injectie intravenoasa si se va continua timp de 48 ore. Doza de intretinere este de 100 mg metoprolol comprimate de doua ori pe zi (dimineata si seara. La pacientii care nu au tolerat intreaga doza intravenoasa de metoprolol (15 mg), tratamentul oral se va initia cu precautie incepand cu doze reduse.

Insuficienţă renală, hemodializaţi sau pacienţi vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală, hemodializaţi sau la pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică

În general nu este necesară ajustarea dozei în cazul cirozei hepatice, chiar dacă legarea de proteinele plasmatice este în proporţie mică (5-10%). La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă este recomandată reducerea dozei.

Copii şi adolescenţi

Experienţa privind utilizarea tartratului de metoprolol la copii şi adolescenţi este limitată.

Contraindicaţii:

- hipersensibilitate la metoprolol (sau alte beta-blocante) sau la oricare din excipienţii medicamentului,

- astm bronşic sever sau bronhopneumopatie cronică obstructivă,

- bloc AV de grad II şi III,

- insuficienţă cardiacă decompensată,

- bradicardie severă înainte de începerea tratamentului (alura ventriculară sub 50 bătăi/min),

- sindrom de sinus bolnav,

- şoc cardiogen,

- tulburări circulatorii severe arteriale periferice,

- în infarctul miocardic acut, dacă ritmul cardiac este mai mic de 45 bătăi/minut, intervalul PQ este mai mare de 0,24 secunde, tensiune arterială sistolică<100 mmHg şi/sau dacă există insuficienţă cardiacă severă,

- administrare simultană de inhibitori MAO (cu excepţia inhibitorilor MAO-B),

- bloc sinoatrial,

- feocromocitom netratat,

- acidoză metabolică,

- hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică < 90 mmHg),

- la pacienţii cărora li se administrează permanent sau intermitent medicaţie inotrop negativă.

Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare:

În caz de cardiopatie ischemică tratamentul trebuie întrerupt gradat, timp de 1-2 săptămâni, începând în acelaşi timp, dacă este necesar, tratamentul de înlocuire, pentru a evita agravarea anginei pectorale. Tratamentul la bolnavii anginoşi nu trebuie întrerupt brusc, deoarece se pot produce tulburări grave de ritm, infarct miocardic sau moarte subită. La bolnavii cu insuficienţă cardiacă care răspunde la tratament, dacă este necesar, metoprololul trebuie administrat în doze foarte mici, care se cresc progresiv şi sub supraveghere medicală atentă. În caz de bradicardie marcată (sub 50-55 bătăi/minut) de repaus, simptomatică, doza de metoprolol trebuie scăzută. Datorită efectului lor dromotrop negativ, blocantele beta-adrenergice trebuie administrate cu prudenţă la bolnavii cu bloc atrioventricular de gradul I. În caz de angină Prinzmetal blocantele beta-adrenergice ar putea să crească numărul şi durata crizelor. Utilizarea unui blocant beta1-adrenergic (cardioselectiv) este posibilă în formele minore şi asociate cu alte afecţiuni cardiovasculare, cu condiţia administrării concomitente a unui vasodilatator. La bolnavii cu afecţiuni arteriale periferice (boală sau sindrom Raynaud, arterită sau arteriopatie obliterantă cronică a membrelor inferioare) administrarea blocantelor beta-adrenergice poate agrava aceste afecţiuni. În acest caz este preferabilă administrarea unui blocant beta-adrenergic cardioselectiv şi, cu prudenţă, a unui agonist parţial puternic.

Utilizarea blocantelor beta-adrenergice în tratamentul hipertensiunii arteriale secundare provocată de feocromocitom necesită monitorizarea tensiunii arteriale. La vârstnici tratamentul trebuie început cu doze mici şi efectuat sub supraveghere medicală. În caz de insuficienţă hepatică este necesară măsurarea periodică a frecvenţei cardiace; producerea unei bradicardii marcate (sub 50-55 bătăi/minut) în repaus, impune scăderea dozei. În ciroza hepatică biodisponibilitatea metoprololului poate să crească datorită scăderii clearance-ului. La pacienţii cu diabet zaharat încă de la începutul administrării metoprololului trebuie supravegheată mai atent glicemia; aceşti bolnavi sesizează mai puţin simptomele vegetative, simpato-catecolaminice, care semnalează hipoglicemia (anxietate, tahicardie, sudoraţie etc. ). În caz de psoriazis s-a raportat agravarea afecţiunii. La pacienţii predispuşi la reacţii anafilactice severe, indiferent de origine, îndeosebi după administrarea produselor de contrast cu iod sau în timpul tratamentelor de desensibilizare, utilizarea blocantelor beta-adrenergice poate determina agravarea reacţiilor alergice şi lipsa de răspuns la tratamentul cu adrenalină la doze uzuale. În cazul practicării anesteziei generale blocantele beta-adrenergice determină reducerea tahicardiei reflexe şi creşterea riscului de hipotensiune arterială. Continuarea tratamentului cu blocante beta-adrenergice scade riscul aritmiei, ischemiei miocardice şi puseelor de hipertensiune arterială. Medicul anestezist trebuie prevenit în cazul în care pacientul este tratat cu un blocant beta-adrenergic. În condiţiile în care oprirea tratamentului este considerată necesară, este suficientă o întrerupere de 48 ore pentru reapariţia sensibilităţii la catecolamine. În anumite cazuri tratamentul cu blocante beta-adrenergice nu trebuie întrerupt: la pacienţii cu insuficienţă coronariană este preferabilă continuarea tratamentului până la intervenţia chirurgicală, datorită riscului legat de oprirea administrării blocantelor beta-adrenergice; în situaţii de urgenţă sau în cazul în care nu este posibilă oprirea tratamentului, pacientul trebuie protejat de predominanţa vagală prin administrarea în prealabil a unei cantităţi suficiente de atropină în funcţie de necesităţi. Trebuie utilizate anestezice generale cu efect deprimant cardiac cât mai mic posibil, iar pierderile sanguine trebuie compensate. Trebuie avut în vedere, de asemenea, riscul anafilactic. În caz de tireotoxicoză blocantele beta-adrenergice pot să mascheze semnele cardiovasculare. Metoprololul poate să determine o reacţie pozitivă în cadrul testelor pentru controlul antidoping. Deoarece Metoprolol comprimate conţin lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intolenţă la galactoză, deficit de lactoză (Lapp) sau sindrom de malabsorţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiuni:

Asocieri nerecomandate

Administrarea concomitentă cu amiodarona poate să provoace tulburări ale contractilităţii, automatismului şi conducerii prin supresia mecanismelor simpatice compensatoare.

Asocieri care necesită precauţii la utilizare

Asocierea cu anestezicele generale inhalatorii halogenate reduce reacţiile cardiovasculare compensatorii ale blocantelor beta-adrenergice (inhibiţia betaadrenergică poate fi înlăturată în timpul intervenţiei chirurgicale de către stimulantele beta-adrenergice). Tratamentul cu blocante beta-adrenergice nu trebuie oprit dintr-o dată, iar medicul anestezist trebuie informat despre acest tratament. Administrarea concomitentă a unor blocante ale canalelor calciului (bepridilul, diltiazemul şi verapamilul) determină tulburări ale conducerii atrioventriculare şi deprimarea excesivă a contractilităţii miocardiace prin efect sinergic. În cazul asocierii cu antiaritmice aparţinând clasei IA (chinidină, disopiramidă) pot să apară tulburări ale contractilităţii, automatismului şi conducerii prin supresia mecanismelor simpatice compensatoareBaclofenul creşte efectul antihipertensiv al metoprololului. Sunt necesare supravegherea tensiunii arteriale şi, eventual, adaptarea dozei de metoprolol. Cimetidina creşte concentraţia plasmatică a produsului prin inhibarea metabolizării sale hepatice, cu creşterea acţiunii şi reacţiilor adverse, de exemplu, bradicardie marcată. Asocierea necesită supraveghere medicală; dacă este necesar, doza de blocant beta-adrenergic se scade în timpul tratamentului cu cimetidină şi se creşte după oprirea tratamentului. Metoprololul poate să crească concentraţiile plasmatice ale lidocainei cu eventuala creştere a reacţiilor ei adverse neurologice şi cardiace. Se impune adaptarea dozei de lidocaină, supraveghere clinică, efectuarea electrocardiogramei şi, eventual, determinarea concentraţiilor plasmatice ale lidocainei în timpul tratamentului şi după oprirea acestuia. Antiacidele compuşi de aluminiu, de magneziu şi carbonatul de calciu scad absorbţia metoprololului, de aceea antiacidele trebuie administrate la distanţe de cel puţin 2 ore de metoprolol. Înainte de efectuarea examenului radiologic cu substanţe de contrast iodate, tratamentul cu blocante beta-adrenergice trebuie întrerupt. În cazul în care utilizarea metoprololului este absolut necesară şi administrarea nu poate fi întreruptă, trebuie instituit tratamentul adecvat.

Asocieri de avut în vedere

Antiinflamatoarele nesteroidiene micşorează efectul hipotensiv al metoprololului prin inhibarea prostaglandinelor vasodilatatoare şi retenţie hidrosalină. Asocierea cu blocantele canalelor calciului de tip dihidropiridinic poate provoca hipotensiune arterială şi eventual deprimarea excesivă a contractilităţii miocardice la bolnavii cu insuficienţă cardiacă latentă sau necontrolată prin tratament. Utilizarea concomitentă cu antidepresive imipraminice (triciclice) şi neuroleptice determină hipotensiune arterială şi risc de hipotensiune ortostatică severă. Glucocorticoizii şi tetracosactidul scad efectul antihipertensiv al metoprololului datorită retenţiei hidrosaline pe care o provoacă. Fenobarbitalul şi rifampicina scad concentraţiile plasmatice ale metoprololului prin inducţie enzimatică, reducând astfel efectele acestuia.

Folosirea în timpul sarcinii sau în perioada de alăptare:

Ca majoritatea medicamentelor, metoprolol va fi administrat in perioada sarcinii si a alaptarii numai in cazurile in care utilizarea sa este absolut necesara. Ca toti agentii antihipertensivi, beta-blocantele pot determina reactii adverse, de ex. bradicardie la fat, nou-nascut si la sugar. Totusi cantitatea de metoprolol preluata prin laptele matern este neglijabila, iar efectele beta-blocadei asupra fatului sunt minime daca mama este tratata cu doze de metoprolol aflate in limitele terapeutice normale.

Efecte privind capacitatea de a conduce autovehicule şi de a manevra utilaje:

Nu are efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reacţii adverse:

Reacţiile adverse prezentate mai jos sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, pe aparate, sisteme şi organe. Grupele de frecvenţă conform convenţiei MedDRA: foarte frecvente(≥1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin fecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare(≥1/10000 şi <1/1000 ) şi foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Reacţiile adverse sunt uşoare şi apar rar. Acestea tind să devină tranzitorii sau dispar o dată cu întreruperea tratamentului. Cele mai frecvente sunt: oboseală, tulburări gastro-intestinale (greaţă, vărsături, dureri abdominale), perturbări ale somnului (insomnie, coşmaruri).

Tulburări hematologice şi limfatice Foarte rare: trombocitopenie, leucopenie.

Tulburări metabolice şi de nutriţie Foarte rare: creşterea în greutate.

Tulburări ale sistemului nervos: Frecvente: perturbări ale somnului (insomnie, somnolenţă, coşmaruri). Rare: scăderea concentrării, depresie, crampe musculare, parestezie. Foarte rare: ameţeli, cefalee, tulburări de personalitate (pierderea memoriei, amnezie pe termen scurt), dificultăţi de concentrare, confuzie, halucinaţii, nervozitate şi anxietate.

Tulburări oculare Foarte rare: conjunctivite, xeroftalmie, ochi iritaţi, tulburări de vedere, fotosensibilitate.

Tulburări acustice şi vestibulare Foarte rare: tinnitus.

Tulburări cardiace: Rare: insuficienţă cardiacă, blocuri atrio-ventriculare de grad înalt, palpitaţii, aritmii cardiace, şi dureri precordiale. Foarte rare: bradicardie, hipotensiune posturală (ocazional cu sincopă), tulburări de conducere atrio-ventriculară.

Tulburări vasculare: Rare: sindromul Raynaud, edeme periferice. Foarte rare: gangrenă la pacienţii cu tulburări severe ale circulaţiei periferice, şi agravarea cludicaţiei intermitente.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Rare: dispnee de efort. Foarte rare: rinite, bronhospasm (chiar în absenţa unor boli pulmonare obstructive).

Tulburări gastro-intestinale: Frecvente: greaţă trecătoare, vărsături, dureri abdominale. Rare: constipaţie, diaree. Foarte rare: xerozis.

Tulburări hepatobiliare Foarte rare: creşterea valorii transaminazelor serice. Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Rare: reacţii alergice ale pielii (eritem cutanat, prurit, urticarie, leziuni cutanate distrofice, exantem psoriazic). Foarte rare: diaforeză, alopecie.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Foarte rare: artralgie.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Rare: perturbări ale libidoului şi potenţei. Investigaţii diagnostice Rare: prezenţa anticorpilor antinucleari (fără legătură cu LES). Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: tulburări ale gustului, oboseală.

Supradozare:

Simptome: supradozajul cu metoprolol poate produce hipotensiune arterială marcată, bradicardie sinusală, bloc atrio-ventricular, insuficienţă cardiacă, şoc cardiogen, stop cardiac, bronhospasm, pierderea conştienţei (chiar comă), greaţă, vărsături şi cianoză. Simptomele se pot exacerba dacă se administrează concomitent alcool etilic, antihipertensive, chinidină sau barbiturice. Primele semne de supradozaj apar între 20 minute şi 2 ore de la administrarea medicamentului.

Tratamentul supradozajului: Cărbune medicinal activat, dacă este necesar - lavaj gastric. Dacă apare hipotensiune arterială sau bradicardie severă sau există risc de insuficienţă cardiacă, pacientului i se administrează intravenos un agonist beta1-adrenergic sau sulfat de atropină (0,5-2 mg) iv. Dacă nu se obţine efectului terapeutic dorit, se mai pot administra: dopamină, dobutamină. Pacientului i se poate administra şi glucagon 1-10 mg i/v pentru a contracara reacţiile adverse severe ale beta-blocantelor. Utilizarea unui stimulator cardiac poate fi necesară. Pentru a evitare bronhospasmul, pacientului i se poate administra intravenos un agonist beta2-adrenergic (terbutalină). Dozele necesare pentru tratarea supradozajului sunt mult mai mari decât cele terapeutice. Metoprololul nu poate fi eliminat prin hemodializă.

PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE.

Proprietăţi farmacodinamice:

Metoprolol este un blocant selectiv al receptorilor beta1-adrenergici, care acţioneazăprin blocarea receptorilor beta-1 de la nivelul cordului la doze considerabil mai mici decât cele necesare pentru blocarea receptorilor beta-2. Metoprolol nu are efect semnificativ de stabilizare a membranelor şi nu prezintă efect agonist. Metoprolol reduce sau blochează efectul stimulator al catecolaminelor (eliberate în special în asociere cu stresul fizic şi mental) asupra cordului. Metoprolol reduce tahicardia, debitul cardiac şi contractilitatea crescută a inimii produsă de obicei de creşterea bruscă a catecolaminelor şi scade tensiunea arterială. Tratamentul pe termen lung cu tartrat de metoprolol determină o reducere a rezistenţei totale periferice, ca urmare a efectului benefic asupra hipertrofiei arterelor de rezistenţă. Tratamentul pe termen scurt şi lung cu tartrat de metoprolol reduce activi tatea reninei plasmatice. La pacienţii hipertensivi, tratamentul pe termen lung cu tartrat de metoprolol reduce deasemenea hipertrofia ventriculului stâng, îmbunătăţind funcţia diastolică şi umplerea diastolică. Metoprololul reduce necesarul de oxigen al miocardului, ceea ce determinăun efect pozitiv în tratamentul pe termen lung al anginei pectorale (reduce crizele anginoase). Dozele terapeutice de tartrat de metoprolol determină vasoconstricţie periferică şi bronhoconstricţie, care sunt semnificativ mai mici decât cele produse de beta-blocantele non-selective.

Proprietăţi farmacocinetice:

Dupa o injectie i. v. metoprolol este distribuit rapid in decurs de 5-10 minute. Exista o legatura lineara intre nivelul plasmatic si dozele administrate in limite de 5-20 mg. In limitele dozelor terapeutice, concentratia plasmatica creste linear in corelatie cu marimea dozei. Concentratia plasmatica maxima se atinge in aproximativ 1,5-2 ore. De asemenea, profilul plasmatic prezinta o variabilitate extinsa la diferitii subiecti

Legarea de proteinele plasmatice este în proporţie de aproximativ 5-10 %. Metoprololul este distribuit extensiv în ţesutul extravascular, iar volumul aparent de distribuţie este de 5,6 l/kg. Metoprololul este metabolizat pe cale hepatica prin oxidare sub acţiunea citocromului P 450. Metaboliţii metoprololului formaţi la nivel hepatic nu au importanţă clinică. Timpul de înjumătăţire prin eliminare al metoprololului este de 3,5 ore (cu variaţii între 1 şi 9 ore). Clearance-ul total este de 1 l/min. Mai mult de 95% din doza administrate este excretat în urină, 5% este excretat sub formă nemetabolizată. La varstnici nu se produc modificari semnificative ale farmacocineticii metoprololului. Insuficienţa renală nu modifică biodisponibilitatea sau excreţia metoprololului. Totuşi există şi cazuri în care excreţia metabolitului este scăzută. O acumulare semnificativă a metabolitului se observă în cazul unor pacienţi cu boli severe renale (RFG 5 ml/min). Acumularea metabolitului nu determină creşterea efectului betablocant. Datorita legarii reduse de proteinele plasmatice, farmacocinetica metoprololului va fi putin afectata de tulburarile functiei hepatice. În ciroze severe sau după o intervenţie chirugicală la nivelul portal, biodisponibilitatea tartratului de metoprolol poate creşte, clearance-ul total al tartratului de metoprolol poate săscadă la 0,3 l/min, iar aria de sub curba concentraţiei plasmatice/timp creşte de 6 ori faţă de pacienţii cu funcţie hepatică normală.

5. Date privind inofensivitatea preclinică:

Nu sunt disponibile.

6. PARTICULARITĂŢI FARMACEUTICE.

Lista excipienţilor:

Clorură de sodium. Apă pentru injecții

Incompatibilităţi:

Toate componentele sunt farmaceutic compatibile.

Termen de valabilitate:

3 ani. A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.

Precauţii speciale pentru depozitare:

A se păstra la temperaturi sub 25 °C.

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!

Natura şi conţinutul ambalajului:

Ambalajul primar: câte 5 ml în fiole de sticlă neutră cu rezistenţa hidrolitică clasa I conform Ph. Eur. , producător Jinan Wangda Import & Export Co. , Ltd, China sau Youlyy Industrial Co. , Ltd, China .

Ambalajul secundar: 10 fiole însoţite de instrucţiunea de administrare se plasează în cutia individuală de carton din subgrupa "Crom" sau "Crom-erzaţ" conform GOST 7933-89 sau SF (standardul de firmă) Jinan Wangda Import & Export Co. Ltd, China sau Youlyy Industrial Co. , Ltd, China sau IMPRIMART SRL, Moldova.

Ambalajul colectiv: câte 60 de cutii individuale se ambalează în cutii de carton

colective conform GOST 17768-90 sau SF Jinan Wangda Import & Export Co. Ltd, China sau Youlyy Industrial Co. , Ltd, China sau Carton Trade SRL Moldova sau Simco-Euro SRL Moldova etc. Ambalajul comun şi de transport conform GOST 17768-90.

7. DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE:

SC BALKAN PHARMACEUTICALS SRL

str. N. Grădescu, 4 mun. Chişinău,

Republica Moldova